Drepturile pacientului – aspecte introductive

În realizarea actului medical, pacienții beneficiază de o serie de drepturi.

Prin pacient se înțelege persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate, fără a face distincția dacă serviciile de sănătate sunt oferite de un operator public sau privat.

Drepturile pacientului, pe care le vom enunța în cele ce urmează, se acordă tuturor fără discriminare pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenței etnice, originii naționale sau sociale, religiei, opțiunilor politice sau antipatiei personale.

În ceea ce privește consimțământul pacientului, acesta este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate de corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.

De asemenea, consimțământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale la învățământul medical clinic și la cercetarea științifică.

În egală măsură, pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimțământul său, cu excepția cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului și evitării suspectării unei culpe medicale.

În cele ce urmează, vom răspunde succint la principalele întrebări referitoare la drepturile pacientului în procedura medicală.

Prealabil efectuării actului medical, care sunt drepturile pacientului?

Înainte de a fi supus oricărei proceduri medicale, sunt consacrate:

• dreptul pacientului de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum și la modul a le utiliza;
• dreptul pacientului a fi informat asupra stării sale de sănătate, intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra riscului neefectuării tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic;
• dreptul pacientului de a decide dacă mai dorește să fie informat în cazul în care informațiile prezentate de către medic i-ar cauza suferință;
• dreptul pacientului de a cere și de a obține o altă opinie medicală.

Dreptul pacientului de acces la datele sale personale

Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului prevede că toate informațiile privind starea de sănătate a pacientului, rezultatul investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia.

Aceste informații pot fi furnizate unor terțe persoane numai cu acordul pacientului sau dacă lege prevede această posibilitate în mod expres. În ipoteza în care informațiile referitoare la pacient sunt necesare altor furnizori medicali acreditați, care sunt implicați în tratamentul medical al pacientului, consimțământul acestuia nu mai este obligatoriu.

De asemenea, pacientul are acces la datele sale medicale.

Pacientul, odată cu întocmirea anexei la foia de observație clinică generală, poate desemna o persoană care să aibă acces deplin, atât în timpul vieții sale, cât și după decesul său, la informațiile cu caracter confidențial din foaia de observație.

Dacă, însă, pacientul se află în imposibilitatea de a-și exprima consimțământul cu privire la desemnarea persoanei care să aibă acces la informațiile sale medicale sau decedează înainte de exprimarea consimțământului, prin dispoziția legii pot avea acces, în ordinea următoare: soțul supraviețuitor, descendenții; ascendenții/tutorii; rudele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.

Care sunt drepturile pacientului privitoare la actul medical?

Și în ceea ce privește actul medical, pacienții beneficiază de o serie de drepturi:

• dreptul pacientului la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune; intervențiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă există condițiile de dotare necesare și personal acreditat;
• dreptul pacientului la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare;
• dreptul pacientului de a beneficia de asistență medicală de urgență, de asistență stomatologică de urgență și de servicii farmaceutice;
• dreptul pacientului la medicină personalizată, pe baza recomandării medicale; în acest caz, medicul specialist are obligația de a pune la dispoziția pacientului informații fiabile, pertinente și ușor de înțeles referitoare la opțiunile privind intervențiile medicale propuse, inclusiv preconizate, și riscurile acestora, consimțământul pacientului fiind obligatoriu;
• dreptul pacientului la îngrijiri medicale terminale pentru a putea muri în demnitate;
• pacienții asigurați prin CAS au dreptul la investigații gratuite de screening la justa lor solicitare, din momentul încadrării în grupul de risc sau pe baza unei trimiteri de la medicul specialist;
• dreptul pacientului să refuze sau să oprească o intervenție medicală, însă va trebui să își asume în scris răspunderea pentru decizia luată; consecințele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate clar pacientului, în prealabil.

Cum se realizează dreptul pacientului la informare?

Informațiile se aduc la cunoștință pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu explicarea terminologiei de specialitate.

Cu alte cuvinte, medicul va trebui să abordeze un limbaj cât mai simplu, astfel încât pacientul să ia o decizie în deplină cunoștință de cauză.

Dacă pacientul nu cunoaște limba română, informațiile i se aduc la cunoștință în limba maternă ori într-o limbă pe care o cunoaște sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare (traducător autorizat, aplicații de traducere a textului ș.a.).

Poate fi informată o altă persoană decât pacientul cu privire la starea medicală a acestuia?

Răspunsul la această întrebare este unul afirmativ.

În acest sens, art. 9 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului stipulează că acesta are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat personal și că are dreptul de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său.

Mai sunt și alte persoane care pot fi informate despre starea medicală a pacientului?

Da, în acest sens, art. 10 din același act normativ, prevede că rudele și prietenii pacientului pot fi informați despre evoluția investigațiilor, diagnostic și tratament, însă această informare se poate face doar cu acordul prealabil al pacientului vizat.

Aceste persoane, desemnate în mod expres de către pacient, au dreptul de a primi, la externarea celui vizat, un rezumat scris al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului, îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării și, la cerere, o copie a înregistrărilor investigațiilor de înaltă performanță, o singură dată.

Ce se întâmplă cu consimțământul pacientului în caz de urgență?

Atunci când este necesară o intervenție medicală de urgență iar pacientul nu își poate exprima voința, de exemplu pacientul se află în comă ca urmare a unui accident, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară voinței acestuia.

Dacă pacientul are reprezentant legal -așa cum este, de exemplu, cazul copiilor minori- pacientul trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înțelegere.

Dacă, în cauză, se impune efectuarea unui act medical de urgență, consimțământul reprezentantului legal nu mai este necesar.

Reprezentantul legal refuză să își dea consimțământul pentru efectuarea actului medical, ce se întâmplă?

Dacă pentru efectuarea actului medical este necesar acordul reprezentantului legal, iar acesta refuză să și-l exprime, iar medicul consideră că actul este în interesul pacientului, decizia va fi luată de o comise de arbitraj de specialitate.

Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienții internați în spital și de 2 medici pentru pacienții din ambulator.

Notă cu privire recompensarea personalului medical sau nemedical

Trebuie evidențiat faptul că personalul medical sau nemedical din unități sanitare nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unității respective.

Unde scrie despre drepturile pacientului?

În art. 1 – 36 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului:

• art. 1 lit. a): prin pacient se înțelege persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate;
• 1 lit. b): prin discriminare se înțelege distincția care se face între persoane aflate în situații similare pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenței etnice, originii naționale sau sociale, religiei, opțiunilor politice sau antipatiei personale;
• art. 2: Pacienții au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare și materiale;
• art. 3: Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umană, fără nici o discriminare;
• art. 4: Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum și la modul de a le utiliza;
• art. 6: Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic;
• art. 8: Informațiile se aduc la cunoștință pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate. În cazul în care pacientul nu cunoaște limba română, informațiile i se aduc la cunoștință în limba maternă ori într-o limbă pe care o cunoaște sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare. Dacă pacientul nu este cetățean român, informațiile i se aduc la cunoștință într-o limbă de circulație internațională sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare;
• art. 9: Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat și de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său;
• art. 10: Rudele și prietenii pacientului pot fi informați despre evoluția investigațiilor, diagnostic și tratament, cu acordul pacientului;
• art. 11: Pacientul are dreptul de a cere și de a obține o altă opinie medicală.
• art. 13: Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenție medicală asumându-și, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecințele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului;
• art. 14: Când pacientul nu își poate exprima voința, dar este necesară o intervenție medicală de urgență, personalul medical are dreptul sa deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinței acestuia;
• art. 15: În cazul în care pacientul necesită o intervenție medicală de urgență, consimțământul reprezentantului legal nu mai este necesar;
• art. 16: În cazul în care se cere consimțământul reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înțelegere;
• art. 20: Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimțământul său, cu excepția cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului și evitării suspectării unei culpe medicale;
• art. 21: Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia;
• art. 25 alin. (1): Orice amestec în viața privată, familială a pacientului este interzis, cu excepția cazurilor în care aceasta imixtiune influențează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate și numai cu consimțământul pacientului;
• art. 34 alin. (1) Personalul medical sau nemedical din unitățile sanitare nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unității respective;
• art. 34 alin. (2): Pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare sau donații, cu respectarea legii;
• art. 36: Pacientul are dreptul să beneficieze de asistență medicală de urgență, de asistență stomatologică de urgență și de servicii farmaceutice, în program continuu.

Nota bene cu privire la articolul despre drepturile pacientului:

informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat. Astfel, nu s-a răspuns la toate întrebările particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus. Pentru asta s-au scris tratate de drept.

Considerați acest articol ca fiind unul cu titlu informativ și general! Autorul nu este responsabil, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus.

Consultați în mod direct un avocat înainte de a lua o decizie cu privire la speța Dvs.!

articol scris de 

Alexandru AGAVRILOAIE, avocat

SURSA FOTO 

interior: pagina de Facebook a 

Cabinetului de Avocat geanina DRIAN

copertă:  pixabay.com