Dat în urmărire generală – ce înseamnă?

Deși, ca regulă generală, persoanele implicate într-o procedură judiciară de drept penal sunt interesate să coopereze cu organele statului, există însă și situații în care acestea se sustrag de la executarea măsurilor privative de liberate sau chiar evadează din locul deținere. Pentru astfel de situații, legiuitorul penal a reglementat procedura de dare în urmărire.

Punctăm că putem vorbi de dare în urmărire atât în cazul infractorilor majori, cât și în cazul infractorilor minori, în ipoteza în care față de aceștia s-a dispus o măsură educativă privativă de liberate.

De asemenea, procedura de dare în urmărire se aplică și făptuitorilor care nu se supun măsurii de siguranță a internării medicale.

1. Ce se înțelege prin dare în urmărire?

Prin dare în urmărire se înțelege procedura cu caracter administrativ și jurisdicțional, folosită pentru identificarea, căutarea, localizarea și prinderea unei persoane în scopul aducerii acesteia în fața organelor judiciare ori punerii în executare a anumitor hotărâri judecătorești.

2. În ce situații putem vorbi despre dare în urmărire ?

 Despre dare în urmărire putem vorbi în următoarele cazuri:

a. nu s-a putut executa:

• un mandat de arestare preventivă;
• un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate;
• o măsură educativă privativă de libertate;
• măsura internării medicale;
• măsura expulzării, întrucât persoana față de care s-a luat una dintre aceste măsuri nu a fost găsită.

b. persoana a evadat din:

• starea legală de reținere sau deținere;
• dintr-un centru educativ, centru de detenție sau din unitatea în care executa măsura internării medicale.

c. în vederea depistării unei persoane urmărite internațional despre care există date că se află în România.

3. Cum aflu dacă împotriva mea se desfășoară o procedură de dare în urmărire?

Dacă față de Dvs. s-a dispus un ordin de urmărire, acesta vă va fi comunicat în copie de către organele de poliție.

Dacă, deși nu ați primit încă un astfel de înscris, aveți motive temeinice să credeți că ați fi dat în urmărire, puteți consulta lista persoanelor date în urmărire, disponibilă pe pagina de internet a Poliției Române.

4. Cine poate solicita procedura de dare în urmărire?

a. organul de poliție care a constatat imposibilitatea executării măsurii prevăzute la lit. a;

b. administrația locului de deținere, centrul educativ sau unitatea medicală prevăzută lit. b;

c. organul judiciar competent potrivit legii speciale, în cazul prevăzut la  lit. c.

4. În caz de dare în urmărire, cine este organul care dispune începerea procedurii? Prin ce act?

Darea în urmărire se dispune, prin ordin, de Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București sau, după caz, de inspectoratul de poliție județean sesizat.

5. Căror organe/persoane se va comunica ordinul de dare în urmărire?

Ordinul de dare în urmărire se comunică, în cel mai scurt timp:

• organelor competente să elibereze pașaportul, care au obligația să refuze eliberarea pașaportului sau, după caz, să ridice provizoriu pașaportul pe durata măsurii;
• organelor de frontieră, pentru darea în consemn.

De asemenea, ordinul de dare în urmărire se comunică, în copie:

• celui în fața căruia urmează să fie adusă persoana urmărită în momentul prinderii;
• organului judiciar competent care supraveghează activitatea de urmărire a persoanei date în urmărire.

6. Cine execută ordinul de dare în urmărire? În ce termen este executat ordinul de dare în urmărire?

Ordinul de dare în urmărire se pune în executare de îndată de către structurile competente ale Ministerului Administrației și Internelor care vor desfășura, la nivel național, activități de identificare, căutare, localizare și prindere a persoanei urmărite.

Instituțiile publice sunt obligate să sprijine, în condițiile legii și conform competențelor legale, organele de poliție care efectuează urmărirea unei persoane date în urmărire.

7. Care sunt activitățile ce pot fi efectuate în procedura de dare în urmărire?

 În vederea identificării, căutării, localizării și prinderii persoanelor date în urmărire pot fi efectuate, în condițiile prevăzute de lege, următoarele activități:

a. supravegherea tehnică;

b. reținerea, predarea și percheziționarea corespondenței și a obiectelor;

c. obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului;

d. percheziția;

e. ridicarea de obiecte sau înscrisuri.

8. Procedura de dare în urmărire poate fi revocată? În ce condiții?

Urmărirea se revocă în momentul prinderii persoanei urmărite sau atunci când au dispărut temeiurile care au justificat darea în urmărire.

Revocarea în caz de dare în urmărire se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Poliției Române, care se transmite în copie, de îndată:

• parchetului competent care supraveghează activitatea de urmărire a persoanei date în urmărire;
• organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră.

În ce legi scrie despre dare în urmărire?

În Codul de Procedură Penală.

Articolul 521. Darea în urmărire

(1) Darea în urmărire se solicită și se dispune pentru identificarea, căutarea, localizarea și prinderea unei persoane în scopul aducerii acesteia în fața organelor judiciare ori punerii în executare a anumitor hotărâri judecătorești.

(2) Darea în urmărire se solicită și se dispune în următoarele cazuri:

a. nu s-a putut executa un mandat de arestare preventivă, un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, o măsură educativă privativă de libertate, măsura internării medicale sau măsura expulzării, întrucât persoana față de care s-a luat una dintre aceste măsuri nu a fost găsită;

b. persoana a evadat din starea legală de reținere sau deținere ori a fugit dintr-un centru educativ, centru de detenție sau din unitatea în care executa măsura internării medicale;

c.  în vederea depistării unei persoane urmărite internațional despre care există date că se află în România.

(3) Darea în urmărire se solicită de:

a. organul de poliție care a constatat imposibilitatea executării măsurii prevăzute la alin. (2) lit. a);

b. administrația locului de deținere, centrul educativ sau unitatea medicală prevăzută la alin. (2) lit. b);

c.  organul judiciar competent potrivit legii speciale, în cazul prevăzut la alin. (2) lit. c) ;

(4) Darea în urmărire se dispune, prin ordin, de Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București sau, după caz, de inspectoratul de poliție județean, sesizat potrivit alin. (3)

(5) Ordinul de dare în urmărire se comunică în cel mai scurt timp organelor competente să elibereze pașaportul, care au obligația să refuze eliberarea pașaportului sau, după caz, să ridice provizoriu pașaportul pe durata măsurii, precum și organelor de frontieră pentru darea în consemn.

(6) De asemenea, ordinul de dare în urmărire se comunică în copie:

a. celui în fața căruia urmează să fie adusă persoana urmărită în momentul prinderii;

b. organului judiciar competent care supraveghează activitatea de urmărire a persoanei date în urmărire.

Articolul 522. Urmărirea

(1) Ordinul de dare în urmărire se pune în executare de îndată de către structurile competente ale Ministerului Administrației și Internelor care vor desfășura, la nivel național, activități de identificare, căutare, localizare și prindere a persoanei urmărite.

(2) Instituțiile publice sunt obligate să sprijine, în condițiile legii și conform competențelor legale, organele de poliție care efectuează urmărirea unei persoane date în urmărire.

(3) Activitatea de urmărire a unei persoane arestate preventiv, desfășurată de organele de poliție, este supravegheată de procurori anume desemnați din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție se află sediul instanței competente care a soluționat în fond propunerea de arestare preventivă. Când mandatul de arestare preventivă a fost emis într-o cauză de competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, supravegherea activității de urmărire revine procurorului care efectuează sau a efectuat urmărirea penală în cauză.

(4) În celelalte cazuri, activitatea de urmărire a persoanelor date în urmărire este supravegheată de procurori anume desemnați din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție se află sediul instanței de executare ori al altei instanțe competente potrivit legii speciale.

Articolul 523. Activitățile ce pot fi efectuate în procedura urmăririi

(1) În vederea identificării, căutării, localizării și prinderii persoanelor date în urmărire pot fi efectuate, în condițiile prevăzute de lege, următoarele activități:

a. supravegherea tehnică;

b. reținerea, predarea și percheziționarea corespondenței și a obiectelor;

b^1) obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului;

c. percheziția;

d. ridicarea de obiecte sau înscrisuri;

e. abrogată;

3) Activitățile prevăzute la alin. (1) lit. d) pot fi efectuate numai cu autorizarea procurorului care supraveghează activitatea organelor de poliție care efectuează urmărirea persoanei date în urmărire.

Articolul 524. Supravegherea tehnică, reținerea, predarea și percheziționarea corespondenței și a obiectelor, percheziția și obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului în procedura dării în urmărire

(1) Supravegherea tehnică, reținerea, predarea și percheziționarea corespondenței și a obiectelor, percheziția și obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului pot fi dispuse, la cererea procurorului care supraveghează activitatea organelor de poliție care efectuează urmărirea persoanei date în urmărire de judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța competentă, dacă acesta apreciază că identificarea, căutarea, localizarea și prinderea persoanelor date în urmărire nu pot fi făcute prin alte mijloace ori ar fi mult întârziate.

(2) Dispozițiile art. 138-144 , respectiv art. 147 , art. 152 și art. 157-160 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 525. Ridicarea de obiecte sau înscrisuri în procedura dării în urmărire.

Ridicarea de obiecte sau înscrisuri în vederea identificării, căutării, localizării și prinderii persoanelor date în urmărire poate fi dispusă de procurorul care supraveghează activitatea organelor de poliție ce efectuează urmărirea persoanei date în urmărire.

Articolul 526. Revocarea urmăririi.

(1) Urmărirea se revocă în momentul prinderii persoanei urmărite sau atunci când au dispărut temeiurile care au justificat darea în urmărire.(2) Revocarea se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Poliției Române, care se transmite în copie, de îndată:

a. parchetului competent care supraveghează activitatea de urmărire a persoanei date în urmărire;

b. organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră.

(3) Procurorul care supraveghează activitatea de urmărire a persoanei date în urmărire dispune de îndată încetarea activităților de supraveghere luate conform art. 524, informând despre aceasta judecătorul de drepturi și libertăți.

Nota bene cu privire la articolul despre dare în urmărire:

informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat. Astfel, nu s-a răspuns la toate întrebările particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus. Pentru asta s-au scris tratate de drept.

Considerați acest articol ca fiind unul cu titlu informativ și general! Autorul nu este responsabil, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus.

Consultați în mod direct un avocat înainte de a lua o decizie cu privire la speța Dvs.!

articol scris de Ștefania COȚOVANU, avocat.

SURSA FOTO 

interior: pagina de Facebook a 

Cabinetului de Avocat geanina DRIAN

copertă:  pixabay.com