Recunoasterea divortului din strainatate înseamnă, într-o exprimare plastică,

„să o anunțați pe România că, în timp ce erați în străinătate, ați divorțat.”

Cum statele lumii nu își comunică instituțional astfel de informații, vă revine Dvs. această sarcină.

În caz contrar, România nu știe și nici nu recunoaște această schimbare în starea Dvs. civilă.

Asta presupune că trebuie depusă la starea civilă o cerere pentru recunoasterea divortului din strainatate, împreună cu hotărârea de divorț din țara străină, dar și alte acte necesare. Procedura se finalizează cu recunoașterea divorțului, adică abia atunci veți fi considerat o persoană divorțată în România.

Deși lumea îi spune „recunoasterea divorțului” din străinătate sau „transcrierea divorțului”, să știți că terminologia corectă este „înscrierea mențiunilor cu privire la divorț în registrele de stare civilă”. Pentru ușurința înțelegerii, ne vom referi și noi la acest demers ca la recunoasterea divortului din strainatate.

Recunoasterea divortului din strainatate: context

Raporturile juridice care implică un element de extraneitate, adică un act sau un fapt care s-a produs pe teritoriul altei țări, sunt din ce în ce mai frecvente. Pentru ca statul român să ia act de modificările intervenite în străinătate, cu privire la starea civilă a cetețenilor români, este necesar să afle, întâi, despre aceste modificări.

Iar pentru ca statul român să afle, s-a reglementat procedura pentru recunoasterea divortului din strainatate.

Cetățenii români au obligația de informare a statului român cu privire la orice acte sau fapte de stare civilă care intervin în străinătate: naștere, adopție, căsătorie, divorț, modificare nume, deces ș.a. Această informare, cu privire la divorț, se realizează în procedura pentru recunoasterea divortului din strainatate.

Astfel, în cazul în care a intervenit divorțul în străinătate, este necesar ca acesta mențiune să fie făcută în actele de stare civilă române, pentru a putea fi recunoscut de statul român. Desigur, dacă și căsătoria a avut loc în străinătate, este necesar ca,  prealabil etapei de înscriere a mențiunilor cu privire la divorț, să se transcrie căsătoria.

De ce trebuie făcută recunoasterea divortului din strainatate?

Pentru că altfel ceea ce s-a întâmplat în străinătate nu produce efecte pe teritoriul României.

Este necesară recunoașterea divorțului din străinătate pentru ca statul rămân să știe că nu mai sunteți o persoană căsătorită și, eventual, să vă permită să vă schimbați numele ori să vă căsătoriți din nou.

Care este procedura pentru recunoasterea divortului din strainatate?

Actul se transcrie prin grija autorităților române competente, în baza unei cereri, însoțită de actele necesare.

Care sunt actele necesare pentru recunoasterea divortului?

• hotărârea de divorţ definitivă, în original şi copie, cu apostilă [1].

sau

hotărârea de divorţ definitivă fără apostilă dacă a fost emisă de un stat cu care România a încheiat o convenție bilaterală [2].

atenție: dacă hotărârea a fost pronunțată într-un stat nemembru UE, trebuie parcursă procedura judecătorească a recunoașterii (exequator).

• traducerea legalizată a actului de transcris, în original;
• declaraţia fostului soţ, autentificată, privind numele purtat în urma divorţului, dacă din hotărârea de divorț nu rezultă numele; dacă aceasta nu poate fi obținută, este necesară declarația pe propria răspundere a solicitantului;
• procură specială (notarială sau consulară), în cazul în care cererea se depune prin împuternicit;
• copii simple după cartea de identitate a titularului cererii, certificatul de căsătorie, certificatul de naștere.

[1] Apostila este, în fapt, o ştampilă care se aplică pe anumite acte şi prin care se atestă veridicitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe acest act, pentru prevenirea utilizării actelor false în vederea producerii de efecte juridice.

[2] Statele cu care România a încheiat tratate sau convenții bilaterale care prevăd scutirea de formalități sunt: Albania, Austria, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, R.P.D. Coreea, Cuba, Franţa, Republica Macedonia, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Polonia, Federaţia Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Ungaria, Belgia (în practică, se solicită apostilarea documentelor), R.P.Chineză (în practică, se solicită supralegalizarea documentelor).

Unde se depune cererea pentru recunoasterea divortului din străinătate?

Serviciul de stare civilă/Primărie

Cererea se depune la SPCLEP sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de căsătorie pe marginea căruia urmează să fie înscris divorțul.

Dacă și căsătoria s-a produs în străinătate, este necesar să se transcrie căsătoria întâi. Pentru transcrierea căsătoriei, cererea se adresează primarului de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au domicilii diferite în ţară, la oricare din cele două primării pe raza cărora soții domiciliază, după caz.

Consulat

Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot solicita transcrierea actelor în registrele de stare civilă române și la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul de reşedinţă.

Misiunile diplomatice și oficiile consulare vor întocmi înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă aflate la sediile lor, pentru că nu au în păstrare actele de stare civilă române.

Prin urmare, pentru recunoasterea divortului din strainatate, vor prelua documentele în vederea trimiterii spre autoritatea națională competentă, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

Astfel, se finalizează aportul Dvs. în procedura pentru recunoasterea divortului din strainatate în România. Mai departe, cade în sarcina autorităților să finalizeze formalitățile pentru recunoașterea divorțului.

Cum se depune cererea pentru recunoasterea divortului din strainatate?

Cererea se depune personal sau prin împuternicit, cu procură specială.

Care sunt taxele de achitat?

Taxă pentru îndeplinirea procedurii de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, produse în străinătate, este de 50 lei.

 În cât timp va fi finalizată procedura pentru recunoasterea divortului?

 Recunoasterea divortului din strainatate se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii.

Care este sancțiunea dacă nu solicit recunoasterea divortului din strainatate?

 Fapta de a nu transmite modificările intervenite în statutul civil al persoanei constituie contravenție conform Legii 119/1996.

Deși procedura pentru recunoasterea divortului din strainatate ar părea o simplă formalitate administrativă, trebuie amintit că altfel nu sunteți considerată o persoană divorțată pe teritoriul României.

De aici decurg o serie de consecințe:

• nu vă puteți recăsători în România;
• va opera prezumția de paternitate în cazul în care se naște un copil în România, după divorț și înainte de recunoasterea divortului din strainatate, deoarece potrivit art. 414 alin. (1) C. civ.: „Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei.”.
• nu aveți temei legal pentru a solicita schimbarea numelui pe cale administrativă;
• nu puteți declara că sunteți o persoană necăsătorită/divorțată (de exemplu, în fața notarului public, în fața funcționarilor bancari ș.a.).

Model cerere pentru recunoasterea divortului din strainatate

 Domnule Primar,

Subsemnatul(a) …………………………………………….. cu domiciliul în ………………………………, str. …………………………………., nr. ….., judeţul/sectorul ………………………., telefon …………………………….., CNP ………………………………… posesor al buletinului/ cărţii de identitate seria ………………, nr. …………………………, eliberat(ă) de  ……………………………;

vă rog să dispuneți înregistrarea sentinţei civile de divorţ nr. ………………. din ……………………….. a Judecătoriei ………………………….. în actul de căsătorie nr. …………. privind pe …………………………………………………….. căsătorit(ă) la data de …………………… în ……………………………., cu numita(ul) ……………………………………… .

Data …………………………………………..

 Semnătura. ………………………………..

Domnului Primar al ………………………………..

În ce legi scrie despre recunoasterea divortului?

Legea 119/1996 privind actele și faptele de stare civilă.

art. 41:

 (1) Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite de autoritățile străine, au putere doveditoareîn țară numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.

 (2) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autoritățile străine respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române, să solicite transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale competent/competentă ori la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României.

 (3) Transcrierea certificatelor/extraselor/extraselor multilingve de stare civilă se efectuează în străinătate cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare de carieră, iar în țară cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu/ultimul domiciliu avut în România al titularului sau al solicitantului, după caz, și avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor al sectorului municipiului București, iar refuzul acestora se motivează.

 (3^1) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4) (24.09.2023), cetățeanul român poate să solicite transcrierea acestor acte la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (7)-(9) când cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăria competent/competentă să soluționeze cererea

 (4) Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile străine se face în registrele de stare civilă române ale misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare de carieră ale României, acreditate să exercite funcții consulare în statul în care actele sau faptele de stare civilă s-au produs și s-au înregistrat în prealabil la autoritatea locală competentă.

art. 63 (1) lit. n):

 (1) Constituie contravenții la regimul actelor de stare civilă următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni:

 n) netransmiterea în termenul legal a comunicărilor cu privire la înregistrarea nașterii cetățenilor români cu domiciliul în România ori a modificărilor intervenite în statutul civil al persoanelor, a actelor de identitate ale persoanelor decedate, serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor competente;

 HG 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă.

 art. 70

 (1) Actele de stare civilă privind cetăţenii români aflaţi în străinătate, care se înregistrează la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, se trimit prin Ministerul Afacerilor Externe, pe măsura completării lor, la D.S.C. – Sector 1, împreună cu documentele primare pe baza cărora s-au întocmit actele.

(2) Actele de stare civilă – exemplarul I se arhivează la D.S.C. – Sector 1, care trimite comunicări de menţiuni pentru actele de naştere şi, după caz, de căsătorie şi operează pe ele menţiunile ce se primesc ulterior; la cerere, eliberează persoanelor îndreptăţite certificate de stare civilă.

art. 72 alin. (1) și (6)

 (1) Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite în străinătate la autorităţile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de stare civilă.

(6) Documentele administrative emise de autorităţile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă române, precum şi traducerile acestora, care sunt făcute la un notar public din străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;

b) documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

c) documentele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b) se supralegalizează, în conformitate cu prevederile  162 din Legea nr. 105/1992, cu completările ulterioare.

art. 78

Căsătoriile încheiate în străinătate şi desfăcute prin divorţ se înscriu numai prin menţiune, pe marginea actului de naştere; cererea, însoţită de certificatul sau extrasul de căsătorie, în original, fotocopie şi traducere legalizată, precum şi sentinţa de divorţ, în original, fotocopie şi traducere legalizată, autentificate conform prevederilor art. 72 alin. (6), se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de naştere şi se înaintează, spre aprobare, D.E.P.A.B.D.

art. 80

 (1) Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot solicita înscrierea care îi priveşte în registrele de stare civilă române de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în cazul în care înregistrarea actului sau faptului de stare civilă a fost făcută în prealabil la autoritatea din statul de reşedinţă; înscrierea se face cu aprobarea şefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, iar refuzul acestora se motivează.

(2) Cererea de înscriere în registrele de stare civilă române, prevăzută în anexa nr. 33, se depune la misiunea diplomatică sau la oficiul consular de carieră al României din ţara unde a fost făcută înregistrarea în prealabil ori din ţara aflată în circumscripţia consulară respectivă.(3) Cererea şi declaraţia, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 35, vor fi însoţite de documentele prevăzute la art. 74.

art. 103 alin. (2) și (5)

(2) Înscrierea divorţului pronunţat în străinătate privind un cetăţean român se face numai după ce hotărârea străină, definitivă şi irevocabilă, a fost recunoscută de către tribunalul competent, conform prevederilor art. 166 şi 170 din Legea nr. 105/1992, cu completările ulterioare.

(5) În cazul în care divorţul a fost pronunţat în străinătate, iar din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se solicită declaraţii pe propria răspundere din partea acestora, autentificate, sau numai a soţului care solicită înscrierea menţiunii de divorţ, după caz, din care să rezulte numele pe care aceştia/acesta doresc/doreşte să îl poarte în urma divorţului.

Nota bene cu privire la articolul despre recunoasterea divortului din strainatate

aici traducem din drept în română, adică explicăm, în cuvinte simple, una sau alta din drept. Ne adresăm unui public neinițiat! Ne adresăm și celor care au nevoie de un minim de informare dar nu știu de unde să înceapă; mai departe, însă, consultați un avocat în mod direct!

Ne mai adresăm și celor care vor să cunoască. Pentru că informația înseamnă putere, nu-i așa? Iar un minim de cultură generală juridică încă nu știm să fi făcut rău cuiva.

Pentru toate acestea, informațiile sunt mult simplificate, pentru a fi accesibile și a contura un cadru general. Astfel, nici cu privire la recunoasterea divortului din strainatate nu au fost prezentate toate situațiile particulare ce pot apărea în legătură cu subiectele expuse. Pentru asta s-au scris tratate de drept.

Facem asta ca parte a programului nostru de educație juridică -ca misiune pro bono, în acord și cu Hotărârea Consiliului UNBR nr. 414/08.12.2018 referitoare la Declarația de Politică Profesională privind avocatura pro bono.- pe care Cabinetul îl dezvoltă deja de câțiva ani buni, în Cabinet și online.

Asta este ceea ce dăm noi înapoi lumii pentru privilegiul de avea un loc sub soare: informații! 

Și nu este puțin lucru!

Considerați, astfel, acest conținut ca fiind unul cu titlu informativ și general; recunoasterea divortului din strainatate este un subiect complex! Nu suntem responsabili, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus.

Consultați un avocat în mod direct, înainte de a lua orice decizie cu privire la speța Dvs., căruia să îi spuneți toate detaliile și să vadă actele, dacă este cazul; doar așa puteți primi un răspuns corect, complet și perfect adaptat situației Dvs.

articol scris de Adelina LUPU, avocat.

SURSA FOTO 

interior: pagina de Facebook a Cabinetului de Avocat geanina DRIAN

copertă: pixabay.com

.