Partaj după divorț: cum se împart bunurile soților, care sunt regulile, opțiunile, costurile, etc.

De la început, fac precizarea că explicațiile ce urmează trimit la situația soților căsătoriți sub regimul comunității legale de bunuri.

Adică regimul comun, cel mai des întâlnit. Care, de altfel, până în anul 2011 era și singurul posibil.

Mai exact, cel descris la art. 339 C.Civ.: „Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.”

Cum știți dacă regimul comunității legale este și regimul Dvs.?

Păi, nu-i complicat, dacă ați fi ales un altul ați fi știut, pentru că implică ceva declarații oficiale, obligatoriu un drum la notar și semnarea unei convenții matrimoniale.

Art. 329 C.Civ. Convenţia matrimonială: „Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale.”

Ce înseamnă bunuri comune?

Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei.

Art. 339 C.Civ.: „Bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.”

Ce înseamnă devălmășie?

Atunci când doi sunt proprietari, dar niciunul nu are o cotă-parte determinată, concretă.

Art. 667 C.Civ.: „Există proprietate în devălmăşie atunci când, prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.”

Ce înseamnă cotă prezumată?

Că până la proba contrară se va considera că părțile au cote egale la dobândirea bunurilor.

50 – 50 %.

Se poate schimba această cotă?

Da, prezumția se poate răsturna dacă unul dintre soți dovedește că a avut venituri semnificativ mai mari în timpul căsătoriei.

Există bunuri dobândite în timpul căsătoriei și care nu sunt comune?

Da.  Cele enumerate la art. 340 C.Civ.: „Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:

a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;

b) bunurile de uz personal;

c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;

d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;

e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;

f) indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi;

g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora;

h) fructele bunurilor proprii.”

Ce drepturi are un soț asupra bunurilor proprii ale celuilalt?

Niciunul.

Art. 342 C.Civ. Regimul juridic al bunurilor proprii: „Fiecare soţ poate folosi, administra şi dispune liber de bunurile sale proprii, în condiţiile legii.”

Salariul este bun comun? Dar pensia?

Da, sunt bunuri comune.

Art. 341 C.Civ.: „Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale şi altele asemenea, precum şi veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanţa privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunităţii.”

Ce este partajul bunurilor comune?

Partajul este procedura prin care încetează coproprietatea și bunurile se împart.

Adică în urma unui proces sau a unei convenții notariale, coproprietarii hotărăsc cum se împart bunurile comune și fiecare devine proprietar exclusiv pe bucățica lui.

Mai există și varianta în care bunul nu se poate împărți fizic și atunci doar un coproprietar îl va primi, iar celălalt va primi o sultă (sumă de bani pentru partea lui).

Adică un apartament, de exemplu, nu este comod partajabil în natură, pentru că nu are două intrări, două bucătării, poate nici două băi; adică nu putem trage o linie în mijlocul lui și să îl împărțim.

Cum se împart concret bunurile într-un partaj după divorț?

Scrie tot în Codul Civil, la art. 676 Regulile privitoare la modul de împărţire:

„(1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.

(2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:

a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;

b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.”

Cine primește casa? De ce criterii se ține cont la partaj?

Sunt mai multe aspecte care se iau în calcul, și nu există un răspuns universal valabil.

Notă: am folosint termenul „casa”, dar îl puteți înlocui cu orice vi se potrivește: apartamentul, pământul, mașina, sau mai multe bunuri la un loc.

Art. 987 Criteriile partajului: „La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.”

Aș mai exemplifica, pe lângă criteriile reținute de Codul civil, că mai pot avea relevanță și alte aspecte, cum ar fi: dacă unul dintre coproprietari are și o altă locuință, dacă doar unul dintre ei s-a ocupat de imobil, a plătit facturile, impozitele, etc.

Ce se întâmplă cu datoriile comune?

Art. 677 C.Civ. Datoriile născute în legătură cu bunul comun:

„(1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor născute în legătură cu coproprietatea şi care sunt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc partajul.

(2) Suma necesară pentru stingerea acestor obligaţii va fi preluată, în lipsa unei stipulaţii contrare, din preţul vânzării bunului comun cu ocazia partajului şi va fi suportată de către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia.”

Câte feluri de partaj există?

Două: voluntar, la notar, sau judiciar, în instanță.

Art. 670 C.Civ. Felurile partajului: ”Partajul poate fi făcut prin bună învoială, la notar, sau în instanță, prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii”

Partaj la notar

Dacă toată lumea se înțelege, partajul se poate face la notar. Simplu, rapid, elegant; știți cum, ușor, ca în reclamele de la tv!

Acte necesare pentru partajul notarial

Actele de proprietate ale bunurilor, actele de identitate și mai multe vă mai spune notarul, dacă mai este cazul să aduceți ceva.

Acte necesare pentru partaj în instanță

În principal, actele de proprietate ale bunurilor.

Dacă împărțiți imobile, este nevoie și de un certificat de atestare fiscală din care să reiasă valoarea de impozitare și un extras de carte funciară, eliberat de OCPI (se poate obține și online) pentru informare dacă imobilul este înscris în cartea funciară sau un certificat care să ateste că bunul nu este înscris în cartea funciară (art. 194 C.proc.Civ.)

Desigur, mai trebuie să atașați și toate înscrisurile pe care vreți să le folosiți ca probe.

În funcție de particularitățile situației Dvs., lista actelor necesare mai poate fi completată.

Cât costă partajul în instanță?

Mult. Este printre cele mai scumpe tipuri de proces. Concret:

• taxa judiciară de timbru de 3 sau 5%, după caz, din valoarea bunurilor de împărțit;
• onorariile experților evaluatori, dacă nu vă înțelegeți cu privire la valoarea bunurilor – un preț mediu pentru o expertiză este de 2.500 lei;
• onorariu de avocat.

Cine suportă cheltuielile de partaj?

În mod normal, reclamantul, cel care începe procesul. Adică el va plăti taxa de timbru și își va plăti avocatul.

În partaj, însă, cu privire la expertize, deseori, instanțele pun în vedere ambelor părți să avanseze bani pentru onorariile experților.

Și pârâtul poate plăti taxă de timbru dacă, de exemplu, formulează cerere reconvențională.

La final, partea care câștigă, primește banii cheltuiți înapoi?

Nu. În cazul partajului, cheltuielile se compensează.

Partajul profită ambelor părți, astfel, la sfârșitul procesului, judecătorul adună toate cheltuielile și face socoteala în așa fel ca din acel total fiecare coproprietar să suporte cheltuielile procesului într-un procent egal cu cota lui de coproprietar.

Cât durează partajul în instanță?

Am scris despre durata proceselor AICI

Am nevoie de avocat pentru partaj după divorț?

Eu nu îndemn oamenii să meargă la avocat pentru orice, dar pentru partaj vă spun sincer că vă cam trebuie unul.

Întrebări frecvente:

Partajul este obligatoriu?

Nu. Foștii soți pot rămâne coproprietari toată viața, dacă așa doresc, nimeni nu îi obligă să împartă ce au adunat împreună în timpul căsătoriei.

Pot foștii soți să vândă și să nu mai facă partaj?

Sigur că da. La partaj se ajunge când foștii soți nu se (mai) înțeleg cu privire la cum să împartă sau să folosească bunurile comune.

Partajul se poate face și în timpul căsătoriei?

Da, soții pot face partaj în timpul căsătoriei sau își pot schimba regimul matrimonial.

După cât timp de la căsătorie devin comune bunurile?

Niciodată. Bunurile soților ori au fost comune de la început, ori nu vor deveni niciodată doar ca urmare a trecerii unui anumit timp de căsătorie.

Dacă un soț nu a avut niciodată serviciu, are vreun drept asupra bunurilor din căsătorie?

Da, are,  dacă a muncit în gospodărie, a avut grijă de copii, etc. Pot fi situații în care i se va stabili o cotă mai mică de 50%, dacă celălalt soț a câștigat foarte mulți bani, dar nu va fi exclus total de la contribuție.

Art. 326 C.Civ. Munca în gospodărie: „ Munca oricăruia dintre soţi în gospodărie şi pentru creşterea copiilor reprezintă o contribuţie la cheltuielile căsătoriei.”

Dacă soții s-au despărțit și unul dintre ei nu mai locuiește la adresă de ani buni, mai are drepturi asupra bunului?

Sigur că are. De ce nu ar avea? Proprietatea nu are legătură cu locuitul acolo și nici nu se pierde din acest motiv. Gândiți-vă că ați avea mai multe case și ați locui, firesc, doar în una; ce părere ați avea să vină cineva să vă spună că ați pierdut proprietatea celorlalte din acest motiv?

Mai are dreptul să ceară partajul?

Sigur. Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, adică nu moare niciodată. Se poate cere partaj indiferent dacă au trecut zeci de ani de la divorț.

Dacă unul dintre soți a părăsit locuința, mai are drepturi asupra ei?

Da, are, pe toate cele pe care le-ar fi avut și dacă n-o părăsea. Încă o dată, proprietatea a venit odată cu dobândirea bunului și nu este condiționată de locuitul acolo.

Celălalt soț poate schimba yala?

Ei, iată o poveste fără sfârșit!

Răspunsul este nu. Pentru că legea spune că împreună coproprietarii vor folosi bunul sau împreună vor hotărî cum va fi acesta folosit.

Ce se întâmplă dacă un coproprietar schimbă totuși yala?

Ce soluții sunt?

Nu, plângerea la poliție nici nu ajută și nici nu rezolvă problema.

Soluțiile sunt fie un partaj, fie un partaj de folosință (prin care se cere instanței să lămurească neînțelegerile cu privire la folosirea bunului).

Se pot cere despăgubiri de la cel care a folosit singur bunul?

În anumite condiții, da, coproprietarul care a fost împiedicat să folosească bunul poate primi despăgubiri la partaj.

Când se împart bunurile, se ține cont și de copii? Adică primesc și ei o parte?

Nu, în niciun caz! De ce ar primi?

Copiii nu au niciun drept asupra bunurilor părinților, înafară de dreptul la întreținere, în minorat, și dreptul la moștenire.

Părintele la care au rămas copiii are mai multe drepturi asupra bunurilor?

Nu. Când se împart bunurile la partaj, ar putea constitui totuși un avantaj pentru părintele la care locuiesc copiii minori, ca acestuia să îi fie atribuit bunul. Adică să primească el casa, în fizic, cu obligația de a achita celuilalt coproprietar sultă (partea lui din casă).

Ce se întâmplă dacă, în timpul procesului de partaj, niciun soț nu vrea casa?

Instanța poate dispune vânzarea bunului, prin bună învoială sau de către executorul silit.

Art. 990 C.Civ. Vânzarea bunului: „(1) În cazul în care niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, deşi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanţa, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părţi prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc.

(2) Dacă părţile sunt de acord ca vânzarea să se facă prin bună învoială, instanţa va stabili şi termenul la care aceasta va fi efectuată. Termenul nu poate fi mai mare de 3 luni, în afară de cazul în care părţile sunt de acord cu majorarea lui.

(3) În cazul în care vreuna dintre părţi nu a fost de acord cu vânzarea prin bună învoială sau dacă această vânzare nu s-a realizat în termenul stabilit potrivit alin. (2), instanţa, prin încheiere dată cu citarea părţilor, va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc.

(4) Încheierile prevăzute în prezentul articol pot fi atacate separat numai cu apel, în termen de 15 zile de la pronunţare. Dacă nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului procesului.

Art. 991 C.Civ. Procedura vânzării la licitaţie: „(1) După rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a dispus vânzarea bunului de către un executor judecătoresc, acesta va proceda la efectuarea vânzării la licitaţie publică.

(2) executorul va fixa termenul de licitaţie, care nu va putea depăşi 30 de zile pentru bunurile mobile şi 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii încheierii, şi va înştiinţa coproprietarii despre data, ora şi locul vânzării.

(3) Pentru termenul de licitaţie a bunurilor mobile, executorul va întocmi şi afişa publicaţia de vânzare, cu cel puţin 5 zile înainte de acel termen.

(4) În cazul vânzării unui bun imobil, executorul va întocmi şi afişa publicaţia de vânzare cu cel puţin 30 de zile înainte de termenul de licitaţie.

(5) Coproprietarii pot conveni ca vânzarea bunurilor să se facă la orice preţ oferit de participanţii la licitaţie. De asemenea, ei pot conveni ca vânzarea să nu se facă sub un anumit preţ.

(6) Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile prezentului cod privitoare la vânzarea la licitaţie a bunurilor mobile şi imobile prevăzute în materia executării silite.”

Nota bene cu privire la partaj după divorț:

informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat. Astfel, nu au fost prezentate toate situațiile particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus. Pentru asta s-au scris tratate de drept.

Considerați acest articol ca fiind unul cu titlu informativ și general! Autoarea nu este responsabilă, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus. Consultați în mod direct un avocat înainte de a lua o decizie cu privire la speța Dvs!

articol scris de Geanina DRIAN, avocat.

sursă foto interior articol: pagina de

Facebook Cabinet de Avocat Geanina DRIAN

sursa foto copertă: etsy.com