Blog

Munca de noapte – ce este și cum se plătește? (2024)

Munca de noapte – ce este și cum se plătește?

Munca de noapte este, conform Codului muncii, munca prestată între orele 22:00 – 06:00. 

Același act normativ definește salariatul de noapte ca fiind:

  • salariatul care efectuează munca de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de muncă;
  • salariatul care efectuează munca de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru.

Așadar, nu orice muncă prestată în intervalul orar 22.00-06.00 este considerată muncă de noapte: este necesar să fie îndeplinită o componentă cantitativă a timpului de lucru pentru ca angajatul să fie recunoscut drept salariat de noapte.

Munca de noapte presupune, fără îndoială, un efort suplimentar al salariatului, efort pe care legea îl recunoaște prin acordarea unor anumite beneficii.

  1. Care sunt beneficiile acordate salariatului pentru munca de noapte?

Salariatul de noapte beneficiază de anumite avantaje în desfășurarea raportului de muncă, dintre următoarele variante:

  • compensarea prin timp liber plătit: program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de munca de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază;
  • compensarea printr-un spor salarial: un spor pentru munca de noapte de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Atenție!

Raportarea se face strict la intervalul de muncă prestată pe timp de noapte: dacă un salariat prestează muncă în intervalul orar 23:00 – 07:00, acesta poate beneficia de spor pentru munca de noapte pentru cele 7 ore prestate în intervalul de timp 22:00 – 06:00.

  1. Care este durata normală a timpului de lucru a salariatului de noapte?

Durata normală a timpului de lucru pentru cel care prestează munca de noapte nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal.

  1. Dar dacă munca de noapte se prestează în condiții speciale sau deosebite de muncă?

Conform legii, durata normală a timpului de lucru pentru salariații de noapte a căror activitate se desfășoară în condiții speciale sau deosebite de muncă nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore.

Legea recunoaște însă o excepție de la această limită: cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil și numai în situația în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

Atenție!

În această situație, angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.

  1. Ce obligații are angajatorul dacă în unitatea sa se desfășoară munca de noapte?

Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă, care va păstra un registru de evidență.

De asemenea, angajatorul trebuie să asigure examinarea medicală gratuită a salariatului care urmează să presteze munca de noapte, atât înainte de începerea activității, cât și ulterior, periodic.

Conform Codului muncii, condițiile de efectuare a examenului medical și periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului sănătății.

Nici la această dată nu a fost aprobat regulamentul la care face referire Codul muncii. Se aplică, însă, HG 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, care prevede că aceste examene medicale periodice se realizează anual.

Atenție!

Salariații care desfășoară munca de noapte și au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu aceasta vor fi trecuți la o muncă de zi pentru care sunt apți.

  1. Cine nu poate presta munca de noapte?

Persoanele care nu pot presta deloc munca de noapte sunt tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani (după cum cunoaștem, persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani).

În ceea ce privește femeile  gravide, lăuzele și cele care alăptează, acestea nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte. Această categorie de salariate se bucură de o protecție socială sporităprin prisma OUG nr. 96/ 2003 privind protecția maternității la locurile de muncă.

Astfel, daca o femeie aflată într-una din aceste situații lucrează pe timpul nopții,  este necesar să-și exprime acordul în acest sens.

Dacă sănătatea îi este afectată, angajatorul este obligat, la cererea salariatei, să o transfere pe un program de lucru pe timp de zi, cu menținerea salariului de bază brut lunar.

Solicitarea salariatei se însoțește de un document medical care menționează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca respectivă.

Atenție!

În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul de risc maternal și indemnizația de risc maternal.

  1. Care sunt sancțiunile pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte?

Potrivit Codului Muncii, încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte constituie contravenție și se sancționează cu amendă în valoare de la 1.500 lei până la 3.000 lei.

Mai mult, OUG nr. 96/ 2003 privind protecția maternității la locurile de muncă prevede sancțiunea amenzii de la 5.000 la 10.000 lei pentru obligarea salariatelor gravide, lăuze sau care alăptează, sa presteze munca de noapte. 

munca de noapte

În ce legi scrie despre munca de noapte?

Codul Muncii, art. 125 – 128

Articolul 125

(1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte.

(2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz:

a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de lucru;

b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru.

(3) Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal.

(4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariații de noapte a căror activitate se desfășoară în condiții speciale sau deosebite de muncă nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil și numai în situația în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

(5) În situația prevăzută la alin. (4) , angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.

(6) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă.

Articolul 126

Salariații de noapte beneficiază:

a) fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază;

b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Articolul 127

(1) Salariații care urmează să desfășoare muncă de noapte în condițiile art. 125 alin. (2) sunt supuși unui examen medical gratuit înainte de începerea activității și, după aceea, periodic.

(2) Condițiile de efectuare a examenului medical și periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului sănătății.

(3) Salariații care desfășoară muncă de noapte și au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu aceasta vor fi trecuți la o muncă de zi pentru care sunt apți.

Articolul 128

(1) Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte.

(2) Femeile gravide, lăuzele și cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze munca de noapte.

OUG nr. 96/ 2003 privind protecția maternității la locurile de muncă:

Articolul 2

În sensul prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos sunt definite după cum urmează:

a) protecția maternității este protecția sănătății și/sau securității salariatelor gravide și/sau mame la locurile lor de muncă;

b) locul de muncă este zona delimitată în spațiu, în funcție de specificul muncii, înzestrată cu mijloacele și cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operații, lucrări sau pentru îndeplinirea unei activități de către unul ori mai mulți executanți, cu pregătirea și îndemânarea lor, în condiții corespunzătoare tehnice, organizatorice și de securitate și sănătate în muncă, din care se obține un venit în baza unui raport de muncă ori de serviciu cu un angajator;

c) salariata gravidă este femeia care anunța în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste aceasta stare;

d) salariata care a născut recent este femeia care și-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie și solicită angajatorului în scris măsurile de protecție prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;

e) salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activității după efectuarea concediului de lăuzie, își alăptează copilul și anunță angajatorul în scris cu privire la începutul și sfârșitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;

f) dispensă pentru consultații prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultațiilor și examenelor prenatale pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;

g) concediul de lăuzie obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligația să îl efectueze după naștere, în cadrul concediului pentru sarcină și lăuzie cu durată totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condițiile legii;

h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la lit. c)-e) pentru protecția sănătății și securității lor și/sau a fătului ori a copilului lor.

Articolul 19

(1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi obligate să desfășoare munca de noapte.

(2) În cazul în care sănătatea salariatelor menționate la alin. (1) este afectată de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un loc de muncă de zi, cu menținerea salariului de bază brut lunar.

(3) Solicitarea salariatei se însoțește de un document medical care menționează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca respectivă.

(4) În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul de risc maternal conform art. 10 și indemnizația de risc maternal, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

Nota bene cu privire la articolul despre munca de noapte

informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat. Astfel, nu s-a răspuns la toate întrebările particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus. Pentru asta s-au scris tratate de drept.

Considerați acest articol ca fiind unul cu titlu informativ și general!

Autoarea nu este responsabilă, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus.

Consultați în mod direct un avocat înainte de a lua o decizie cu privire la speța Dvs.!

 

avocat Adelina LUPU

articol scris de Adelina LUPU, avocat.

SURSA FOTO 

interior: pagina de Facebook a Cabinetului de Avocat geanina DRIAN

copertă: pixabay.com

 

Loading

× Contactati-ne!