Blog

Mostenire, ep. 1: Ce se întâmplă după ce murim?

Despre mostenire e mult de povestit, așa că îi dedicăm o serie în mai multe părți. Astăzi, în episodul 1, generalități, curiozități și folclor pus la punct.

Cu toate că poate ne-am dori să știm detalii precise despre modalitatea de cuantificare a tuturor faptelor bune și mai puțin bune pe care le-am făcut de-a lungul vieții și unde ajunge sufletul nostru după ce murim, articolul de față nu va putea, însă, decât să clarifice câteva detalii despre efectele juridice ale decesului unei persoane. Pentru că aici avem informații exacte.

Așadar, moștenirea,

subiect principal în multe filme artistice precum: Ratatouille, Intolerable Cruelty (2003), Lemony Snicket’s A Series of Unfortunate Events, North & South (2004), Moștenirea (2010) ș.a., scrie scenarii și în Codul civil, în articolul 953:

„transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă, fie că vorbim de persoane fizice sau persoane juridice.”

Deci desființarea unei companii nu ne va îmbogăți, cel puțin dacă rămânem în materia succesiunilor.

Revenind, după moartea defunctului se naște un drept de proprietate asupra averii acestuia (patrimoniului succesoral). Dar niciunul dintre moștenitori -dacă sunt mai mulți- nu are un drept de proprietate exclusiv și clar determinat. Adică o casă nu se împarte în mod automat egal la 3 moștenitori chiar dacă are exact 3 camere. Doar prin partaj se hotărăște cine ce cameră primește sau cine primește toată casa și ce bani (sultă) primesc ceilalți.

Pentru a creiona în linii mari subiectul ne propunem să răspundem la:

1. Când se deschide o mostenire și unde?

O mostenire se deschide în momentul decesului. Astfel, decesul unei persoane reprezintă momentul 0 (zero) al transmiterii patrimoniului succesoral al defunctului către moștenitorii lui, fie ei legali sau testamentari.

Deschiderea procedurii succesorale este altceva și presupune o cerere adresată notarului public competent.

Locul moștenirii este reprezentat de ultimul domiciliu al lui de cuius. Dacă acesta  nu este cunoscut, moștenirea se deschide conform art. 954 alin. 3 Cod civil. P.s. „De cuius” îl cheamă pe mort în latină și îi zicem așa când vrem să vorbim pretențios. Dar noi nu vrem.

2. Care sunt condițiile ca o persoană să moștenească pe o alta?

Dacă ne poziționăm temporal după momentul morții, următorul pas in drumul spre mostenire este să ne întrebăm dacă avem capacitate și calitate succesorală și dacă nu suntem nedemni.

Astfel, capacitatea succesorală reprezintă aptitudinea unei persoane de a fi subiect de drepturi si obligații ce decurg din calitatea de moștenitor conform articolului 957 din Codul Civil.

Notă! Odată cu transmiterea bunurilor dintr-o mostenire (activul patrimonial) se transmit și datoriile moștenirii (pasivul patrimonial), direct proporțional cu cota moștenită. Așadar, nu vă entuziasmați prea tare la gândul că primiți o mostenire, pentru că îi veți plăti și datoriile, dacă există.

Calitatea succesorală, conform art. 962 Cod civil: „pentru a putea moșteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament.”

Condiția negativă care trebuie îndeplinită în acest caz este ca respectivul să nu fie declarat nedemn de a moșteni. Despre nedemni povestim în episodul viitor.

3. Tipuri de moșteniri. Ce se întâmplă dacă defunctul nu a lăsat un testament?

Sigur că ar fi mai simplu să știm din timpul vieții defunctului care din bunurile lui ne revin și să existe un testament valid. Asta ar fi o mostenire testamentară.

Totuși majoritatea deceselor sunt lipsite de un testament, iar instituția juridică care operează în acest caz este moștenirea legală. Sau, altfel spus, devoluțiunea succesorală legală. O cheamă așa pentru că decurge din lege. Adică legea este cea care stabilește persoanele, ordinea și cota fiecăreia și nu voința lui de cuius.

Ca să fie și mai interesant: aceste două tipuri de moșteniri, legală și testamentară, pot coexista.

4. Rolul specialistului sau la cine apelăm?

Deși poate considerați că internetul oferă suficiente informații pentru a nu fi necesară consultarea unui specialist în drept, în materie de mostenire e puțin altfel. Mai jos, sumar, notăm care sunt atribuțiile fiecărui specialist în drumul Dvs. spre a obține proprietatea vilei mămicii de la Pitești și apartamentului din Olimp.

            Notarul – procedura notarială este cea mai rapidă modalitate prin care se poate realiza partajul succesoral. Dar numai dacă moștenitorii s-au pus de acord cu privire la numărul, calitatea lor, la compunerea masei succesorale și la drepturile succesorale ce li se cuvin.

            Judecătorul. Și judecătoria – dacă părțile nu se înțeleg, doar instanțele judecătorești pot realiza partajul (împărțirea).

            Avocatul – dacă nu știți ce înseamnă rezerva succesorală, obligația de raport sau nedemnitatea succesorală, angajați un avocat; s-ar putea dovedi mai ieftin decât ce ați putea pierde necunoscându-vă drepturile.

            Expertul –  deseori doar un expert judiciar ne poate ajuta să evaluăm prețul bunurilor care fac obiectul moștenirii. De altfel, și notarii și judecătorii apelează tot la expertize și experți.

            Mediatorul – în cazul unor neînțelegeri se poate apela și la procedura medierii, ca metodă alternativă de soluționare a conflictelor. Deseori funcționează!

 

5. Știm că vreți să ne întrebați:

       În cât timp trebuie dezbătută succesiunea?

Nu există un termen pentru asta, deci când vreți și când aveți bani.

       Este obligatoriu să dezbatem succesiunea?

Nu. Doar că la un moment dat asta o să vă încurce.

       Putem „ocoli” partajul succesoral?

Da. Vindeți. Fie drepturile succesorale, fie bunurile moștenirii dacă vă înțelegeți cu ceilalți moștenitori.

      Cat costă dezbaterea succesiunii?

Calculul se face în funcție de valoarea bunurilor moștenirii. Un notar cu actele în față va ști să vă răspundă exact. Sau avocatul pe care îl angajați pentru procesul de partaj. În instanță costă, de regulă, mai mult decât la notar.

       Cat durează o succesiune?

De la câteva zile la notar și de la minim 6 luni în sus în instanță.

       Poate fi atacat un testament?

Sigur că da. Șansele de succes în anularea lui depind, însă, de cum reușiți să dovediți că testamentul nu respectă legea (nu a fost redactat în forma cerută, încalcă rezerva succesorală, etc).

       Pot fi dezmoștenit?

Pe scurt, da. Un pic sau chiar de tot.

Codul civil definește, la articolul 1.074, alin. 1, noțiunea de dezmoștenire sau exheredare. Practic, moștenitorii legali care nu sunt rezervatari (rudele colaterale și ascendenții ordinari) pot fi înlăturați în tot sau în parte iar cei rezervatari (soțul, descendenții și ascendenții privilegiați) pot fi dezmoșteniți în parte (partea care excede cotei lor rezervate). Astfel, testatorul are libertatea de a dezmoșteni pe oricare dintre moștenitori, dar în ceea ce-i privește pe cei rezervatari libertatea sa este limitată.

       Ce sunt mostenitorii rezervatari?

Sunt o categorie de moștenitori favorizați de lege, soțul sau soția supraviețuitoare și copiii. Aceștia au dreptul la moștenire chiar dacă defunctul ar fi vrut ca ei să nu primească nimic.

       Concubinii se moștenesc unul pe celălalt?

Doar dacă își lasă testament. Altfel, doar în virtutea conviețuirii sau a achiziționării de bunuri împreună, nu devin moștenitori.

 

  

Până data viitoare, nemo censetur ignorare legem!

articol scris de Ștefana Ana Maria ARHIRE

 

Nota bene la „Mostenire. I. Ce se intampla dupa ce murim?”:

informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat. Astfel, nu au fost prezentate toate situațiile particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus; pentru asta s-au scris tratate de drept.
Considerați acest articol ca fiind unul cu titlu informativ și general! Autoarea sau site-ul și cei care îl dețin, nu sunt responsabili, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus. Consultați în mod direct un avocat înainte de a lua orice decizie cu privire la speța Dvs!

mostenire
mostenire

P.s. În final vă lăsăm câteva titluri care pot fi consultate pentru aprofundarea subiectului:

  • Codrin Macovei, Drept succesoral. Moştenirea legală, Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2006.
  • Francisc DEAK, Romeo POPESCU. Tratat de drept succesoral. Vol. II – Moștenirea Testamentară. Universul juridic, București:, 2019
  • Dan Chirică, Tratat de drept civil. Succesiunile si liberalitățile, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014
  • Gabriel Boroi , Carla Alexandra Anghelescu , Ioana Nicolae , Fise de drept civil. Editia a 5-a – Partea generala. Persoanele. Familia. Drepturile reale principale. Obligatiile. Contractele. Mostenirea, , Editura: Hamangiu, 2020
  • A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil, Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2012;