Dintru început, facem precizarea că aceste două noțiuni – testament olograf și testament de mână –  înseamnă același lucru.

Legea, mai oficial și un pic mai pretențios, îi spune testament olograf; popular, el este cunoscut drept testament de mână; ambele exprimări sunt corecte.

Testament olograf – ce înseamnă?

Codul civil definește

testamentul, în general, ca fiind:

„actul unilateral, personal și revocabil, prin care o persoană, numită testator, dispune, în una din formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viață.”;

și testamentul olograf:

            „sub sancţiunea nulităţii absolute, testamentul olograf trebuie

scris în întregime, datat şi semnat de mâna testatorului.”

În cuvinte simple, un testament de mână este un act ce urmează să producă efecte după decesul celui care îl scrie și care trebuie scris, semnat și datat de mâna celui care îl lasă.

Ce condiții trebuie să îndeplinească un testament olograf?

Pentru a fi considerat testament olograf sau testament de mână, actul trebuie să îndeplinească 3 condiții:

• să fie scris în întregime de mâna testatorului;
• să fie datat de mâna testatorului;
• să fie semnat de mâna testatorului.

Cele trei condiţii trebuie întrunite cumulativ, în lipsa oricăreia dintre ele, orice testament olograf fiind nul.

Realizând o analiză a caracterelor juridice ale unui testament olograf (testament de mână), vom înțelege că:

• este un act unilateral – cuprinde doar manifestarea de voință (dorința) a celui care îl scrie (testatorul);
• este personal – trebuie întocmit în mod direct de testator, nu poate fi făcut prin reprezentare;
• este revocabil – pate fi revocat oricând până la decesul celui care îl scrie.

Ce formalități trebuie să îndeplinească un testament olograf?

În afară de cele 3 condiții enumerate anterior, legea nu impune ca un testament olograf să îndeplinească alte formalități pentru ca acesta să fie valabil și să producă efecte juridice.

Astfel, nu este necesar ca acesta să fie redactat într-un anumit mod sau folosind un limbaj anume; nu, nu este necesar nici măcar să poarte denumirea de „testament”, fiind suficient ca, din conținutul său, să reiasă faptul că acesta cuprinde ultimele dorințe ale unei persoane.

Indiferent că este scris pe o foaie de hârtie, un șervețel, pe pânză sau pe alt suport material, și cu orice instrument de scriere, precum pix, creion, cărbune, acesta va fi valabil.

Reiese, astfel, ca o condiție generală a unui testament olograf, forma scrisă, în sistemul nostru de drept nefiind valabil testamentul oral sau verbal, indiferent de numărul martorilor care l-ar putea confirma.

Spre exemplu, dacă eu scriu, în întregime, următoarea fraza pe o foaie de hârtie: „Eu, Maria Hugeanu, las toate bunurile mele mobile fiicei mele, Ana”, semnez și datez, rezultatul va fi un testament perfect valabil, apt să producă efecte.

Legea nu cere ca data să fie inserată într-un loc anume, la început sau la final, ci esențial este ca aceasta să se refere la întreg conținutul actului, același raționament fiind valabil și în ceea ce privește semnătura.

Conținutul unui testament olograf.

Un testament olograf cuprinde ultimele dorințe ale testatorului.

Legea prevede faptul că acesta poate conține diferite clauze testamentare, nu se limitează la dispozițiile ce privesc modul în care testatorul dorește să își împartă moștenirea, ci se pot stipula și alte clauze, de natură nepatrimonială, cum ar fi:

• dezmoșteniri ale moștenitorilor legali;
• sarcini impuse moștenitorilor;
• numirea de executori testamentari;
• recunoașterea unui copil din afara căsătoriei;
• dispoziții referitoare la înmormântare;
• etc.

Testament olograf – întrebări și răspunsuri:

Este necesar ca testamentul de mână să fie semnat și de martori?

Nu, contrar părerii populare, nu este nevoie de martori care să semneze pe un testament olograf.

Pot să tehnoredactez testamentul, să îl printez și apoi să îl semnez?

 Răspunsul este nu, testamentul scris în acest fel nu va fi un testament olograf (testament de mână) valabil.

Pot să dictez cuiva să scrie în locul meu, iar eu doar să semnez?

Răspunsul este, de asemenea, nu, testamentul olograf trebuie să fie scris în întregime de cel care îl lasă.

Putem scrie două persoane într-un singur testament olograf?

Și de această dată răspunsul va fi negativ.

Două sau mai multe persoane nu pot dispune prin același testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terț.

Este sigur un testament olograf?

Având în vedere faptul că acesta este supus unor formalități simple, respectiv cele despre care am discutat anterior, un testament olograf este destul de ușor sustras sau de pierdut.

Este mai sigur un testament notarial?

Testamentul notarial poate fi considerat mai sigur prin prisma formalităților care trebuie îndeplinite la redactarea sa (prezența unui notar, confirmarea identității testatorului, anumite verificări cu privire la discernământul acestuia, în anumite cazuri, etc).

De asemenea, un testament olograf este mai ușor de pierdut, în timp ce testamentul notarial este păstrat în arhiva notarială și înscris într-un registru special.

Am făcut un testament olograf și l-am pierdut, ce se întâmplă?

Un testament olograf ca, de altfel, orice testament, poate fi oricând revocat/înlocuit/modificat printr-un testament ulterior.

Asta înseamnă că pot face câte un testament de fiecare dată când îl pierd pe cel anterior sau când mă răzgândesc, ultimul testament întocmit fiind cel valabil.

Testamentul care revocă un testament anterior poate fi întocmit într-o formă diferită de aceea a celui revocat (adică pot întâi să las un testament de mână și apoi merg la notar, pentru un testament autentic).

Această revocare poate fi expresă, prin întocmirea unui alt testament, sau tacită, prin ruperea, ștergerea sau distrugerea testamentului cu privire la care m-am răzgândit.

Cu toate acestea, trebuie reținut faptul că nu întotdeauna un nou testament implică și revocarea celui anterior. Pentru a opera această revocare, este necesar ca noul testament să conțină clauze contrare sau incompatibile cu cele cuprinse în testamentul inițial.

Concret, dacă în primul testament scriu „las mașina mea roșie fiicei mele, Ana”, iar într-un alt testament întocmit peste o lună scriu „las mașina mea roșie soțului meu, Dan”, cel de al doilea testament olograf îl revocă pe primul.

Pe de altă parte, dacă în primul testament olograf scriu „las mașina mea roșie către fiica mea, Ana”, iar în al doilea testament întocmit ulterior scriu „las bicicleta mea către soțul meu, Dan” nu va interveni o revocare a primului testament olograf, cele două nefiind incompatibile sau contrare.

Cât timp este valabil un testament olograf?

Nelimitat în timp.

Mai exact, nu are un termen; actul este valabil până când este revocat, dacă este cazul, sau până după moartea testatorului, când devine apt să producă efecte.

Am scris un testament olograf, acum ce fac?

Nimic.

Testamentul produce efecte de la momentul deschiderii moștenirii, adică de la momentul decesului celui care îl scrie.

Cu mențiunea că, după deces, înainte de a produce efecte și de a fi executat, este necesar ca acel testament olograf să fie prezentat unui notar public care îl va viza spre neschimbare. Abia ulterior acestei proceduri, el va putea produce efecte.

Totuși, este recomandat să manifestați prudență cu privire la depozitarea testamentului, în sensul în care trebuie să vă asigurați că acesta se află într-un loc sigur dar și ușor de găsit după deces.

Poate fi atacat un testament olograf?

Răspunsul este da.

Un testament olograf poate fi atacat, ca orice alt act, de altfel.

De exemplu, de un moștenitor legal, fie pentru că nu este mulțumit de modul în care s-a dispus cu privire la moștenire, fie pe motiv că scrierea și semnătura nu aparțin, în realitate, defunctului, fie pentru că cel care l-a lăsat nu ar fi avut discernământ în momentul în care l-a întocmit, etc.

Pot să testez în favoarea unei persoane cu care nu sunt rudă?

Da, desigur.

Nu este necesar ca persoana căreia vreau să îi las bunurile mele și care devine, astfel, legatar, să îmi fie rudă.

Puteți scrie testament olograf în favoarea oricărei persoane fizice  -concubin/ă, prieten, vecin, etc- sau juridice.

Atenție, însă, la rezerva succesorală, despre care am scris AICI: https://avocatdrian.ro/rezerva-succesorala/

În concluzie,

da, se pot face testamente și în România.

Instituția testamentului este reglementată în mod expres de lege, existând, de altfel, două forme de testament, ambele legale, ambele valabile: testament autentic și testament olograf.

Testament olograf – în ce legi scrie despre?

În Codul civil.

Art. 1.034. Noțiune.

Testamentul este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă.

Art. 1.035. Conţinutul testamentului.

Testamentul conţine dispoziţii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum şi la desemnarea directă sau indirectă a legatarului. Alături de aceste dispoziţii sau chiar şi în lipsa unor asemenea dispoziţii, testamentul poate să conţină dispoziţii referitoare la partaj, revocarea dispoziţiilor testamentare anterioare, dezmoştenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau moştenitorilor legali şi alte dispoziţii care produc efecte după decesul testatorului.

Art. 1.036. Testamentul reciproc.

Sub sancţiunea nulităţii absolute a testamentului, două sau mai multe persoane nu pot dispune, prin acelaşi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ.

Art. 1.037. Proba testamentului.

(1) Orice persoană care pretinde un drept ce se întemeiază pe un testament trebuie să dovedească existenţa şi conţinutul lui în una dintre formele prevăzute de lege.

(2) Dacă testamentul a dispărut printr-un caz fortuit sau de forţă majoră ori prin fapta unui terţ, fie după moartea testatorului, fie în timpul vieţii sale, însă fără ca acesta să îi fi cunoscut dispariţia, valabilitatea formei şi cuprinsul testamentului vor putea fi dovedite prin orice mijloc de probă.

Art. 1.038. Consimţământul testatorului.

(1) Testamentul este valabil numai dacă testatorul a avut discernământ şi consimţământul său nu a fost viciat.

(2) Dolul poate atrage anularea testamentului chiar dacă manoperele dolosive nu au fost săvârşite de beneficiarul dispoziţiilor testamentare şi nici nu au fost cunoscute de către acesta.

Art. 1.039. Interpretarea testamentului.

(1) Regulile de interpretare a contractelor sunt aplicabile şi testamentului, în măsura în care sunt compatibile cu caracterele juridice ale acestuia.

(2)Elementele extrinseci înscrisului testamentar pot fi folosite numai în măsura în care se sprijină pe cele intrinseci.

(3) Legatul în favoarea creditorului nu este prezumat a fi făcut în compensaţia creanţei sale.

Art. 1.040. Formele testamentului ordinar.

Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic.

Art. 1.041 Testamentul olograf.

Sub sancţiunea nulităţii absolute, testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat şi semnat de mâna testatorului.

Art. 1.042.  Deschiderea testamentului olograf.

(1) Înainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare.

(2) În cadrul procedurii succesorale, notarul public procedează, în condiţiile legii speciale, la deschiderea şi validarea testamentului olograf şi îl depune în dosarul succesoral. Deschiderea testamentului şi starea în care se găseşte se constată prin proces-verbal.

(3) Cei interesaţi pot primi, după vizarea spre neschimbare, pe cheltuiala lor, copii legalizate ale testamentului olograf.

(4) După finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se predă legatarilor, potrivit înţelegerii dintre ei, iar în lipsa acesteia, persoanei desemnate prin hotărâre judecătorească.

Art. 1.051. Revocarea voluntară expresă.

(1) Un testament nu poate fi revocat expres, în tot sau în parte, decât printr-un act autentic notarial sau printr-un testament ulterior.

(2) Testamentul care revocă un testament anterior poate fi întocmit într-o formă diferită de aceea a testamentului revocat.

(3) Revocarea expresă a testamentului făcută printr-un act autentic notarial sau printr-un testament autentic se va înscrie de îndată de către notar în registrul naţional notarial prevăzut la art. 1.046.

Art. 1.052. Revocarea voluntară tacită

(1) Testatorul poate revoca testamentul olograf şi prin distrugerea, ruperea sau ştergerea sa. Ştergerea unei dispoziţii a testamentului olograf de către testator implică revocarea acelei dispoziţii. Modificările realizate prin ştergere se semnează de către testator.

(2) Distrugerea, ruperea sau ştergerea testamentului olograf, cunoscută de testator, atrage de asemenea revocarea, cu condiţia ca acesta să fi fost în măsură să îl refacă.

(3) Testamentul ulterior nu îl revocă pe cel anterior decât în măsura în care conţine dispoziţii contrare sau incompatibile cu acesta. Efectele revocării nu sunt înlăturate în caz de caducitate sau revocare a testamentului ulterior.

Art. 1.053. Retractarea revocării

(1) Dispoziţia revocatorie poate fi retractată în mod expres prin act autentic notarial sau prin testament.

(2) Retractarea unei dispoziţii revocatorii înlătură efectele revocării, cu excepţia cazului în care testatorul şi-a manifestat voinţa în sens contrar sau dacă această intenţie a testatorului rezultă din împrejurările concrete. Dispoziţiile art. 1.051 alin. (3) rămân aplicabile.

(3)3 Retractarea unei dispoziţii revocatorii făcută printr-un act autentic notarial sau printr-un testament autentic se va înscrie de îndată de către notar în registrul naţional notarial prevăzut la art. 1.046.

Nota bene

cu privire la articolul „Testament olograf – Testament de mână”:

Considerați acest material ca fiind unul cu titlu informativ și general!

Informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat. Astfel, nu au fost prezentate toate situațiile particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus; pentru asta s-au scris tratate de drept.

Materialul este actualizat la momentul publicării; legislația poate suferi modificări, drept care vă revine Dvs. să verificați cu atenție acest aspect!

Autoarea nu este responsabilă, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus.

Consultați în mod direct un avocat înainte de a lua orice decizie cu privire la speța Dvs.!

articol scris de Maria HUGEANU, avocat

SURSA FOTO 

interior: pagina de Facebook a Cabinetului de Avocat geanina DRIAN

copertă: pixabay.com