În primul episod dedicat seriei privind materia moștenirilor, am explicat că odată cu transmiterea bunurilor dintr-o moștenire (activul patrimonial) se transmit și datoriile moștenirii (pasivul patrimonial), direct proporțional cu cota moștenită.

Așadar, a moșteni nu înseamnă doar a primi bunuri, ci și a prelua datorii. Iar asta pentru că o moștenire este compusă atât din activul, cât și din pasivul patrimoniului defunctului.

Ce înseamnă datoriile moștenirii?

În măsura în care autorul moștenirii a avut, în timpul vieții sale, datorii, acestea nu se sting prin moartea sa, urmând a se transmite moștenitorilor.

În sfera mai largă reprezentată de datoriile mostenirii intră:

• datoriile defunctului: acele obligații patrimoniale ale defunctului care, indiferent de izvorul lor, existau în patrimoniul succesoral la data deschiderii moștenirii (adică la data decesului);
• sarcinile mostenirii: acele obligații care, fără să fi existat în patrimoniul celui care lasă moștenirea, la data decesului său, se nasc în persoana moștenitorului la deschiderea moștenirii sau ulterior, independent de voința defunctului și constau în: cheltuielile de înmormântare, cheltuielile pentru administrarea și lichidarea moștenirii, cheltuielile cu executarea testamentului, plata cu legatele cu titlu particular etc.

Astfel, reținem că, în sfera pasivului succesoral, nu intră doar datoriile defunctului, ci și cele ale moștenirii propriu-zise (sarcinile), adică cele care se acumulează după deces și au, desigur, legătură cu moștenirea.

Cine suportă datoriile moștenirii?

 În principiu, cine acceptă moștenirea.

 Aici trebuie să distingem între moștenitori universali, cu titlu universal și cu titlu particular:

• moștenitorul universal este cel care are vocație la întreaga moștenire, adică cel care culege tot, prin transmisiune legală sau testamentară;
• moștenitorul cu titlu universal este cel care are vocație la o fracțiune din moștenire, adică cel care culege o parte, prin transmisiune legală sau testamentară;
• moștenitorul cu titlu particular este cel care nu este nici universal și nici cu titlu universal, adică cel care culege doar bunuri sau drepturi determinate și doar prin transmisiune testamentară (legat cu titlu particular).

Legea spune că moștenitorii universali și cu titlu universal contribuie la plata datoriilor și sarcinilor moștenirii proporțional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia. La regula divizării de drept a pasivului succesoral, există și câteva excepții, reglementate de art. 1.155 alin. (3) C. civ. Concret, legatarii cu titlu particular nu suportă, de regulă, datoriile. Ei vor fi îndreptățiți să primească doar bunurile sau drepturile determinate de defunct, prin testament, nefiind chemați la mai mult decât atât.

 Prin excepție, legatarul cu titlu particular răspunde pentru pasivul moștenirii, însă numai cu bunul sau bunurile ce formează obiectul legatului, dacă:

• testatorul a dispus în mod expres în acest sens;
• dreptul lăsat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o moştenire culeasă de către testator şi nelichidată încă; în acest caz, legatarul răspunde pentru pasivul acelei universalităţi;
• celelalte bunuri ale moștenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor și sarcinilor moștenirii.

 Mai mult, dat fiind că legatele cu titlu particular se predau din moștenire, legea spune că și aceste cheltuieli intră în sarcina moștenirii.

Atenție! În situația în care defunctul nu a lăsat testament, iar moștenirea se transmite legal și nu testamentar, toți succesibilii care acceptă moștenirea vor suporta datoriile moștenirii.

De unde se suportă datoriile moștenirii?

 Din moștenire.

 Legea prevede că moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia.

Atenție! Chiar înainte de a se face partajul succesoral, creditorii care au creanțe în legătură cu moștenirea pot cere să fie plătiţi din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silită asupra acestor bunuri.

Cum pot afla dacă moștenirea are datorii?

 Se poate întocmi un inventar. Înainte de a accepta succesiunea, chiar este indicat să inventariați moștenirea.

 Succesibilii, creditorii moştenirii şi orice persoană interesată pot cere notarului competent să dispună efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, toate cheltuielile care se vor face în acest scop fiind în sarcina moştenirii.

Cine efectuează inventarul moștenirii?

Inventarierea se face din dispoziția notarului, ori, în caz de neînțelegere sau opoziție din partea succesibililor ori a celor care dețin bunuri, de către instanța de judecată de la locul deschiderii succesiunii.

Inventarul propriu-zis se efectuează de către persoana desemnată prin acordul succesibililor şi al creditorilor sau, în lipsa unui asemenea acord, de către persoana desemnată fie de notar, fie, după caz, de instanţa de judecată competentă.

Inventarul se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de inventariere, în care se va face mențiune și despre pasivul succesoral – datoriile mostenirii.

Dacă moștenitorul are calitatea de creditor al moștenirii, poate cere plata creanțelor sale?

Da, ca orice alt creditor, poate cere plata de la ceilalți moștenitori.

În măsura în care acest moștenitor creditor trebuie să suporte o parte din datoriile mostenirii, proporțional cu cota care îi revine, iar el, la rândul său, are de recuperat creanțe din moștenire, vor opera regulile privind compensația și imputația plății.

 Atenție! Prescripţia nu curge contra moştenitorilor, în privinţa creanţelor pe care aceştia le au asupra moştenirii, de la data acceptării moştenirii şi până la data lichidării ei.

Dacă moștenitorul are o datorie față de moștenire, cum se face plata?

Datoria unui moștenitor față de moștenire se lichidează prin luare mai puțin.

Moştenitorul care este atât creditor, cât şi debitor al moştenirii se poate prevala de compensaţia legală, chiar dacă nu ar fi întrunite condiţiile acesteia.

Cheltuielile suportate de unul dintre moștenitori, cu întreținerea defunctului în timpul vieții sale, sunt incluse în datoriile moștenirii?

Depinde.

Dacă întreținerea s-a prestat în temeiul obligației legale de întreținere care există între anumite persoane prevăzute de lege, conform art. 516 C. civ., atunci nu se pot recupera.

Dacă întreținerea s-a prestat cu titlu oneros, atunci prestația la care s-a obligat defunctul, în timpul vieții sale, poate fi inclusă în datoriile mostenirii.

Cheltuielile cu înmormântarea intră în datoriile moștenirii?

Da, mai precis în categoria sarcinilor moștenirii.

Aceste cheltuieli se suportă de toți moștenitorii, proporțional cu cota care le revine din moștenire.

Cheltuielile cu lucrările adăugate efectuate de un moștenitor asupra bunurilor defunctului intră în datoriile moștenirii?

 În principiu, da, în măsura în care pot fi dovedite și pretinse, conform regulilor accesiunii imobiliare artificiale.

Creditorii personali ai moștenitorului pot urmări partea acestuia din moștenire?

Nu înainte de partajul succesoral. Dar ei pot să ceară partajul în numele debitorului lor.

De asemenea, creditorii pot să ceară să fie prezenți la partajul prin bună învoială sau pot să intervină în procesul de partaj la instanța.

Cine are prioritate la plată dintre creditorul moștenirii și creditorul personal al moștenitorului?

Din bunurile moştenirii atribuite la partaj, precum şi din cele care le iau locul în patrimoniul moştenitorului, creditorii moştenirii vor fi plătiţi cu preferinţă faţă de creditorii personali ai moştenitorului.

Dacă am plătit din datoriile moștenirii mai mult decât era cota mea, pot să recuperez diferența?

În principiu, da, dacă vă îndreptați cu o acțiune în regres împotriva celorlalți moștenitori, însă numai pentru partea din datoria comună ce revenea fiecăruia.

 Atenție! Dacă unul dintre moștenitorii împotriva cărora v-ați îndreptat este insolvabil, adică starea sa patrimonială este precară și nu permite plata datoriilor, atunci partea lui din datoriile moștenirii se împarte între toți ceilalți, în proporție cu cotele succesorale ale fiecăruia.

Dacă am un titlu executoriu împotriva unei persoane, pot să îl pun în executare după decesul său?

 Da.

 Titlurile executorii obţinute împotriva defunctului pot fi executate şi împotriva moştenitorilor săi.

În ce lege scrie despre cine suportă datoriile moștenirii?

 În Codul Civil:

 SECŢIUNEA a 3-a Plata datoriilor

Plata pasivului. Excepțiile de la  divizarea de drept a pasivului  moștenirii

Art. 1.155. 

(1) Moştenitorii universali şi cu titlu universal contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii proporţional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia.

(2) Înainte de partajul succesoral, creditorii ale căror creanţe provin din conservarea sau din administrarea bunurilor moştenirii ori s-au născut înainte de deschiderea moştenirii pot cere să fie plătiţi din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silită asupra acestor bunuri.A fost respinsă pronunţarea unei hotărâri prealabile prin Decizie 12/2019 la 23/04/2019.A fost respinsă pronunţarea unei hotărâri prealabile prin Decizie 17/2019 la 22/05/2019.

(3) Regula divizării de drept a pasivului succesoral nu se aplică dacă:

a) obligaţia este indivizibilă;

b) obligaţia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestaţie determinată asupra unui astfel de bun;

c) obligaţia este garantată cu o ipotecă sau o altă garanţie reală, caz în care moştenitorul care primeşte bunul afectat garanţiei va fi obligat pentru tot, însă numai în limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului moştenirii se reduce corespunzător;

d) unul dintre moştenitori este însărcinat, prin titlu, să execute singur obligaţia. În acest caz, dacă titlul îl reprezintă testamentul, scutirea celorlalţi moştenitori constituie o liberalitate, supusă reducţiunii dacă este cazul.

Situaţia creditorilor personali ai moştenitorilor

Art. 1.156. 

(1) Înainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui moştenitor nu pot urmări partea acestuia din bunurile moştenirii.

(2) Creditorii personali ai moştenitorilor şi orice persoană ce justifică un interes legitim pot să ceară partajul în numele debitorului lor, pot pretinde să fie prezenţi la partajul prin bună învoială sau pot să intervină în procesul de partaj.

(3) Ceilalţi moştenitori pot obţine respingerea acţiunii de partaj introduse de către creditor, plătind datoria în numele şi pe seama moştenitorului debitor.

(4) Creditorii pot solicita revocarea partajului fără a fi obligaţi să dovedească frauda copărtaşilor numai dacă, deşi au cerut să fie prezenţi, partajul s-a realizat în lipsa lor şi fără să fi fost convocaţi. În toate celelalte cazuri, acţiunea în revocarea partajului rămâne supusă dispoziţiilor art. 1.562.

(5) Din bunurile moştenirii atribuite la partaj, precum şi din cele care le iau locul în patrimoniul moştenitorului, creditorii moştenirii vor fi plătiţi cu preferinţă faţă de creditorii personali ai moştenitorului.

(6) Dispoziţiile alin. (5) sunt aplicabile şi legatarilor cu titlu particular ori de câte ori obiectul legatului nu constă într-un bun individual determinat.

Regresul între moştenitori. Insolvabilitatea unuia dintre moştenitori

Art. 1.157. 

(1) Moştenitorul universal sau cu titlu universal care, din cauza garanţiei reale sau din orice altă cauză, a plătit din datoria comună mai mult decât partea sa are drept de regres împotriva celorlalţi moştenitori, însă numai pentru partea din datoria comună ce revenea fiecăruia, chiar şi atunci când moştenitorul care a plătit datoria ar fi fost subrogat în drepturile creditorilor.

(2) Când unul dintre moştenitorii universali sau cu titlu universal este insolvabil, partea lui din pasivul moştenirii se împarte între toţi ceilalţi în proporţie cu cotele succesorale ale fiecăruia.

(3) Moştenitorul are dreptul de a cere plata creanţelor pe care le are faţă de moştenire de la ceilalţi moştenitori, ca orice alt creditor al moştenirii. În privinţa părţii din datorie care îi revine ca moştenitor, dispoziţiile art. 1.620-1.624 sunt aplicabile.

Raportul datoriilor

Art. 1.158.  

A se vedea şi Ordonanţă de urgenţă 80/2013.

(1) Dacă, la data partajului succesoral, un moştenitor are o datorie certă şi lichidă faţă de moştenire, aceasta se lichidează prin luare mai puţin.

(2) Dacă moştenitorul are mai multe datorii faţă de moştenire care nu sunt acoperite cu partea sa din bunurile moştenirii, aceste datorii se sting proporţional prin raport în limita părţii respective.

(3) Raportul nu operează în privinţa creanţei pe care un moştenitor o are faţă de moştenire. Însă moştenitorul care este atât creditor, cât şi debitor al moştenirii se poate prevala de compensaţia legală, chiar dacă nu ar fi întrunite condiţiile acesteia.

(4) Prin acordul tuturor moştenitorilor, raportul datoriilor se poate realiza şi înainte de partajul succesoral.

Titlurile executorii obţinute împotriva defunctului

Art. 1.159. 

Titlurile executorii obţinute împotriva defunctului pot fi executate şi împotriva moştenitorilor săi, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.”

Nota bene

cu privire la articolul despre cine plătește datoriile mostenirii:

considerați acest material ca fiind unul cu titlu informativ și general!

Informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat, astfel, nu au fost prezentate toate situațiile particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus; pentru asta s-au scris tratate de drept!

Materialul este actualizat la momentul publicării; legislația poate suferi modificări, drept care vă revine Dvs. să verificați cu atenție acest aspect!

Autoarea nu este responsabilă, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus.

Consultați în mod direct un avocat înainte de a lua orice decizie cu privire la speța Dvs.!

articol scris de 

Adelina LUPU, av.

SURSA FOTO 

interior: pagina de Facebook a 

Cabinetului de Avocat Geanina DRIAN

copertă: pixabay.com