Blog

Avocat ordin de protectie – ghid complet.

Ca specialist cu experiență practică de avocat ordin de protectie, am putut observa în mod direct cum, pe lângă implicațiile la nivel social, violența domestică produce efecte negative majore și asupra sănătății fizice și psihice a victimelor.

În cele ce urmează găsiți răspunsul la cele mai comune întrebări, împreună cu formularul de emitere a unui ordin de protecție.

Avocat Geanina Drian - Ordin de protectie

Ce este ordinul de protecție?

Procedura prin care se asigură protecția persoanei, victimă efectivă sau potențială a violenței domestice, urmărindu-se, în principal, înlăturarea stării de pericol în privința vieții, sănătății și libertății victimei, iar în subsidiar protejarea raporturilor de familie.

Simplificat, pentru a înțelege de la început caracteristicile acestei proceduri, arătăm că:

  • procedura emiterii ordinului de protecție începe ca urmare a sesizării personale a victimei sau în numele acesteia, precum și ca urmare a autosesizării;
  • se poate emite un ordin, în mod provizoriu, de către polițist pe o perioadă de 5 zile, iar în mod definitiv de judecător;
  • se judecă în regim de urgență, cu participarea obligatorie a procurorului, în camera de consiliu (adică fără public), justificat de necesitatea urgentă de protejare a victimei;
  • ordinul are un caracter temporar, prin acesta putându-se lua măsuri pentru o perioadă maximă de 6 luni;
  • prin ordinul de protecție se pot lua măsuri de protecție în privința victimei, iar în sarcina făptuitorului se pot impune obligații și/sau interdicții.

 

Pentru o definiție completă, trimitem la art. 1 din Legea nr. 217/2003:

„Ocrotirea și sprijinirea familiei, dezvoltarea și consolidarea solidarității familiale, bazată pe prietenie, afecțiune și întrajutorare morală și materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes național”, „Prevenirea și combaterea violenței domestice fac parte din politica integrată de ocrotire și sprijinire a familiei și reprezintă o importantă problemă de sănătate publică”.

Preocuparea legiuitorului a fost aceea de a reglementa o procedură eficientă, specială, pentru combaterea violenței domestice. Procedură care să garanteze atingerea obiectivului național și anume acela de ocrotire a familiei.

După cum vom arăta mai jos, această instituție de drept nu vizează doar protecția victimei ci, prin mecanisme prestabilite, legiuitorul urmărește și asistarea și îndreptarea făptuitorului.

 

De câte feluri este ordinul de protecție?

Protejarea victimei se poate realiza prin două modalități, fie prin emiterea unui ordin de protecție provizoriu, fie printr-un ordin de protecție definitiv. Astfel, distingem între :

ORDINUL DE PROTECȚIE PROVIZORIU

Ce este ordinul de protecție provizoriu?

Este un instrument la îndemâna polițistului. În folosirea acestuia polițistul nu beneficiază însă de o putere absolută, el fiind verificat în mod obligatoriu de procuror.

Astfel, polițistul care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată existența unui risc iminent care vizează viața, sănătatea sau libertatea unor persoane. Acestea ar putea fi puse în pericol printr-un act de violența domestică, în urma completării unui formular de evaluare a riscului, emite un ordin de protecție provizoriu.

Înțelegem de mai sus că pentru emiterea ordinului de protecție provizoriu trebuie îndeplinite următoarele condiții:

  • să existe o sesizare sau autosesizare cu privire la violența domestică;
  • să existe un risc iminent în privința vieții, sănătății sau libertății victimei;
  • violența să se fi produs între membrii de familie;
  • din formularul de evaluare a riscului să se constate necesitatea măsurii.

 

Procedura de emitere a ordinului provizoriu

Dacă nu sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea ordinului provizoriu, polițistul are obligația de a informa persoanele care susțin că sunt victime ale violenței domestice cu privire la posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecție la instanța judecătorească și de a pune la dispoziția acestora formularul de cerere.

Dacă sunt îndeplinite condițiile:

  • se emite ordinul provizoriu de către polițist;
  • în maxim 24 de ore, ordinul emis în mod provizoriu de polițist va fi trimis spre confirmare unui procuror;
  • în 48 de ore, dacă procurorul confirmă ordinul, adică decide că au fost îndeplinite condițiile de emitere și se impune menținerea protecției, va sesiza Judecătoria pentru emiterea unui ordin definitiv;
  • judecătoria fixează termen și judecata nu va dura mai mult de 72 de ore.

Pot să renunț sau să opresc emiterea ordinului provizoriu?

Da, dacă victima solicită explicit.

 

Cine emite ordinul de protecție provizoriu?

După cum am arătat și mai sus, conform art. 22^1 din Legea nr. 217/2003, ordinul de protecție provizoriu:

„se emite de către polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc”.

 

Astfel, chiar polițistul chemat la fața locului poate emite ordinul de protecție provizoriu, pe baza evaluării situației de fapt precum și a probelor de care dispune, în cazul în care constată existența unei situații de risc sau pericol pentru victima sau potențiala victimă a violenței domestice.

 

Ce măsuri se pot lua prin ordinul de protecție provizoriu?

În acord cu art. 22^4 din Legea 217/2003:

„Prin ordinul de protecție provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecție, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre următoarele obligații sau interdicții:

  1. evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
  2. reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința comună;
  3. obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
  4. obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
  5. obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.

 

Cât timp durează emiterea ordinul de protecție provizoriu?

Ordinul se emite de îndată ce polițistul constată existența stării de pericol. Starea de pericol se evaluează în baza unui formular de evaluare a riscului, întocmit la fața locului sau ulterior, dar în același termen „de îndată”.

Deci legea nu prevede un termen fix pentru emiterea ordinului provizoriu. Astfel, interpretăm că nu trebuie să așteptăm una, două sau mai multe zile pentru a primi o hârtie, ci ordinul se va emite de îndată ce sunt îndeplinite condițiile arătate mai sus.

Trebuie însă să menționăm că polițistul nu are un drept de dispoziție în ceea ce privește emiterea sau nu a ordinului de protecție provizoriu, ci de îndată ce sunt îndeplinite condițiile acesta este obligat să îl emită.

În acest sens, art. 22^1 din Legea nr. 217/2003: „Ordinul de protecție provizoriu se emite de către polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că există un risc iminent”.

 

Cât timp este valabil ordinul de protecție provizoriu?

Ordinul provizoriu se emite pentru o durată de 5 zile.

Cele 5 zile se calculează pe ore.

Astfel, ordinul de protecție emis de polițist, pentru o durată inițială de 5 zile, urmează a fi confirmat de procuror care, în cazul în care constată îndeplinite condițiile, va sesiza instanța competentă în vederea emiterii ordinului „definitiv”.

Mai clar, ordinul de protecție emis în mod provizoriu va dura fie până la momentul infirmării de către procuror, fie până la momentul definitivării lui de către instanța judecătorească.

 

ORDINUL DE PROTECTIE PROPRIU-ZIS SAU DEFINITIV, la care, în cele de urmează, ne vom referi simplu ca la ordinul de protecție.

Ce este ordinul de protecție?

Este hotărârea emisă de către un judecător, la cererea victimei sau a altor subiecți expres specificați în Legea nr. 217/2003, pentru dispunerea unor măsuri de protecție a victimei, și/sau obligații, interdicții în sarcina făptuitorului, menite să protejeze victima/sau potențiala victimă a violenței domestice și să îndrepte comportamentul făptuitorului.

 

”Nu am martori!”, cum pot să dovedesc?

Sunt admise orice mijloace de probă: mesaje, înregistrări cu telefonul, declarații ale vecinilor, martori, etc.

Totuși, nu se vor admite probele a căror administrare împiedică soluționarea urgentă a cererii (de exemplu, expertize).

 

Pot să renunț la ordinul de protecție?

Da, se poate renunța la judecată.

Dar odată emis și neapelat, trebuie respectat și de victimă și de agresor!

 

Cine poate obține ordinul de protecție?

Oricine este victima violenței domestice, iar prin actele de violență domestică îi sunt puse în pericol viața, integritatea fizică sau libertatea de către un membru de familie.

Legea nr. 217/2003 stabilește că prin victimă se înțelege persoana fizică ce este supusă uneia sau mai multor forme de violență domestică, inclusiv copiii martori.

Putem observa aici preocuparea legiuitorului pentru protejarea copiilor martori ai violenței domestice, care sunt asimilați victimelor, chiar dacă aceștia nu sunt victime directe, ci unele colaterale.

Astfel, victima directă a violenței, precum și martorii copii sau rude ale victimei violenței domestice pot fi protejați prin emiterea ordinului de protecție.

În acest sens, art. 23 din Legea 217/2003:

Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligații sau interdicții”.

 

Cine poate formula cererea pentru emiterea ordinului de protecție?

Victima sau, în numele victimei, conform art. 25 din legea amintită mai sus:

„Cererea poate fi introdusă în numele victimei și de:

  1. procuror;
  2. reprezentantul autorității sau structurii competente, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor violenței domestice;
  3. reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, acreditați conform legii, cu acordul victimei”.

 

Cine emite ordinul de protecție?

Ordinul este emis de judecător care, în urma analizei solicitării, va putea da o hotărâre, executorie încă de la pronunțare.

Pentru a fi admisibilă, cererea pentru emiterea ordinului de protecție trebuie întocmită conform formularului standardizat prevăzut în Legea nr. 217/2003.

Un avocat ordin de protectie poate da îndrumări utile în completarea formularului și pregătirii dosarului, în general.

 

Cât timp durează emiterea ordinului de protecție?

72 de ore de la depunerea cererii.

Ordinul de protecție se judecă de urgență și cu precădere și este una dintre foarte puținele acțiuni în justiție care se poate termina în câteva zile.

Există și posibilitate ca instanța să emită ordinul de protecție chiar în ziua în care a fost formulat, dacă urgența o impune, chiar fără citarea părților, numai în baza probelor propuse spre administrare în dovedirea cererii.

Judecătorul, din momentul închiderii dezbaterilor (de la momentul ieșirii în pronunțare) va putea amâna pronunțarea cel mult 24 de ore, iar motivarea hotărârii o va putea face în termen de maxim 48 de ore de la pronunțare.

 

Cât timp este valabil ordinul de protecție?

Durata maximă pentru care se pot lua măsuri prin ordinul de protecție este de 6 luni.

După expirarea termenului de 6 luni victima violenței domestice va putea solicita emiterea unui alt ordin de protecție dacă starea de pericol subzistă.

Pentru o analiză de oportunitate, precum și pentru aprecierea șansei de reușită consultarea unui avocat ordin de protectie poate fi utilă.

 

Ce măsuri se pot lua prin ordinul de protecție?

Răspunsul este în art. 23 din Legea nr. 217/2003:

  1. evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
  2. reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
  3. limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
  4. cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență;
  5. obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
  6. interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
  7. obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
  8. interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
  9. obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
  10. încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.

 

Mai departe, legea stabilește și că: „Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune și suportarea de către agresor a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familială”.

Un avocat ordin de protectie poate explica detaliat fiecare dintre măsurile de mai sus.

 

Care este procedura de judecată?

Schematic și simplu lucrurile stau așa:

  • se redactează cererea de emitere a ordinului de protecție conform formularului prestabilit;

Pentru copiii minori, cererea se poate face de către părinte.

  • se atașează dovezile;

Sunt admise orice mijloace de probă, dar nu sunt admisibile probele ale căror durată de administrare împiedică soluționarea urgentă a cererii.

  • cererea se depune la judecătoria de la locuința victimei;
  • judecătorul primește cererea și fixează termenul de judecată;
  • cererea se va soluționa în maxim 72 de ore.

În situații deosebit de grave se poate judeca și în aceeași zi.

  • se citează părțile.

În cazuri de urgență deosebită se poate omite acest pas.

  • ziua termenului de judecată:
  • participarea procurorului la judecata cererii este obligatorie;
  • victima, la cerere, poate fi asistată de un apărător din oficiu dacă nu are unul ales;
  • asistența juridică a persoanei împotriva căreia se solicită emiterea ordinului este obligatorie;
  • judecata va avea loc în cameră de consiliu, adică fără public;
  • se audiază părțile, se administrează probele (adică se depun toate actele, se audiază martorii, etc), se pun concluzii;
  • se iese în pronunțare, adică se termină etapa din sala de judecată;
  • judecătorul, în biroul său, va lua o hotărâre și o va redacta pe hârtie;
  • hotarârea se va comunica părților;
  • hotărârea se comunică și poliției, care se va deplasa la locuința părților și le va înștiința;
  • hotărârea poate fi atacată cu apel în 3 zile de la pronunțare, dacă soluționarea cererii a avut loc cu citarea părților, sau de la comunicare în cazul în care judecata a avut loc fără citare;
  • hotărârea de emitere a ordinului este executorie de la pronunțare.

 

Am nevoie de un avocat ordin de protectie?

Având în vedere faptul că procedura se desfășoară în instanță și presupune cunoștințe mai ample, atât de legislație cât și de procedură, se va dovedi util sa angajați un avocat ordin de protectie.

De asemenea, cunoștințele unui avocat ordin de protectie vor spori șansele de administrare a unui probatoriu mai eficient în vederea dovedirii stării de pericol și, pe cale de consecință, pentru obținerea ordinului.

 

Puterea executorie a ordinului de protecție

Ce înseamnă executoriu? Înseamnă că se poate apela la forța de constrângere a statului (prin poliție, executor judecătoresc) pentru punerea lui în executare, dacă partea obligată nu execută benevol.

Ordinul de protecție este executoriu de la pronunțare, iar executarea se face fără somație sau fără trecerea unui termen.

Hotărârea de emitere a ordinului se va remite poliției chiar din ziua pronunțării, acestea având obligația de a lua măsurile dispuse prin hotărâre sau de a sprijini luarea acestora.

În acest caz, apelul nu are efect suspensiv; adică nu are un efect de amânare a caracterului executoriu cât durează apelul.

Există și posibilitatea ca instanța de apel să suspende executarea, la cererea apelantului, dar doar cu plata unei cauțiuni care va fi stabilită de judecător.

Ca o garanție suplimentară pentru asigurarea executorialității, legiuitorul a prevăzut la art. 23 alin. 4 din Legea nr. 217/2003 posibilitatea ca instanța să dispună prin aceeași hotărâre

„luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecție și pentru prevenirea încălcării acestuia, precum:

  1. obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanță potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție;
  2. obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuința familiei;
  3. verificări periodice și/sau spontane privind locul în care se află agresorul”.

 

Cine trebuie să respecte ordinul de protecție?

Respectarea ordinului de protecție este obligatorie pentru toate părțile din proces: atât pentru agresor cât și pentru victimă.

 

Ce se întâmplă dacă nu se respectă ordinul de protecție?

Agresorul care încalcă ordinul de protecție riscă închisoare de la o lună la un an.

Victima (persoana protejată) care încalcă ordinul de protecție

riscă să fie obligată la acoperirea costurilor de emitere și punere în executare a ordinului de protecție.

 

CE ESTE VIOLENȚA DOMESTICĂ?

Întreaga teorie expusă până aici este centrată pe ideea de protecție împotriva violenței domestice.

Art. 3 din Legea nr. 217/2003 definește:

„violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima”.

 

Felurile violenței domestice

Aceeași Lege stabilește că violența domestică se manifestă sub următoarele forme:

  1. violența verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
  2. violența psihologică – impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;
  3. violența fizică – vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activități cu grad mare de risc pentru viață sau sănătate și integritate corporală, altele decât cele de la lit. e);
  4. violența sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal;

  5. violența economică – interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;
  6. violența socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuința comună, privarea de acces în spațiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;
  7. violența spirituală – subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de a învăța copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

Legea nr. 217/2003 mai arată și că:

„În nicio formă și în nicio împrejurare, obiceiul, cultura, religia, tradiția și onoarea nu pot fi considerate drept justificare pentru niciun tip de acte de violență definite în prezenta lege”.

 

CE CONDIȚII TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU FORMULAREA CERERII DE EMITERE A ORDINULUI DE PROTECȚIE?

Condiția membrului de familie.

Prin membru de familie se înțelege, în sensul Legii nr. 217/2003:

  1. ascendenții și descendenții, frații și surorile, soții și copiii acestora, precum și persoanele devenite rude prin adopție, potrivit legii;
  2. soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție; frații, părinții și copiii din alte relații ai soțului/soției sau ai fostului soț/fostei soții;
  3. persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, actuali sau foști parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenții și descendenții partenerei/partenerului, precum și frații și surorile acestora;
  4. tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile față de persoana copilului;
  5. reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.

Astfel, întrucât Legea nr. 217/2003 vizează protejarea familiei și, pe cale de consecință, a relațiilor de familie, pentru a putea beneficia de dispozițiile acestei legi, violența trebuie săvârșită între membrii de familie sau persoane asimilate și să fie manifestată prin una dintre formele de violență descrise mai sus.

 

Condiția stării de pericol.

Pentru emiterea ordinului de protecție, cea de-a doua condiție care trebuie îndeplinită este cea a stării de pericol.

Astfel, pentru a justifica judecata în această procedură specială, starea de pericol trebuie să vizeze:

  • viața;
  • sănătatea fizică și/sau psihică a persoanei;
  • și/sau libertatea acesteia.

 

Condiția caracterul urgent al solicitării.

Cererea trebuie să aibă caracter urgent și să privească necesitatea înlăturării unei stări de pericol iminent pentru a justifica judecată în procedura de urgență.

Urgența se poate aprecia în funcție de anumite criterii printre care enumerăm:

  • vârsta victimei violenței domestice;
  • starea de vulnerabilitate și gradul de dependență al acesteia față de agresor;
  • forma violenței domestice;
  • impactul traumatizant al stării de pericol asupra victimei.

Un avocat ordin de protectie poate face o analiză prealabilă pentru verificarea îndeplinirii condițiilor.

 

MĂSURI DE PROTECȚIE.

Masuri de protecție și consiliere a victimei

Pe lângă înlăturare stării de pericol legiuitorul s-a preocupat să ofere victimelor măsuri sociale efective pentru facilitarea depășirii traumei și pentru asigurare reinserției sociale.

Astfel, asistența victimei se asigură prin funcționarea centrelor:

  • în regim regim rezidențial, cu găzduire pe perioadă determinată în centre de primire în regim de urgență, în centre de recuperare sau locuințe protejate;
  • în regim de zi, în centre pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, în centre pentru servicii de informare și sensibilizare a populației;
  • cu program continuu, cum ar fi servicii de informare și consiliere pentru victimele violenței domestice de tip linie telefonică de urgență – help-line, servicii integrate de urgență destinate victimelor violenței sexuale.

Măsuri de asistare și reintegrare a agresorului

Persoana împotriva căreia a fost luată măsura de protecție nu a fost neglijată de legiuitor. Prin diferite mijloace, s-a urmărit și acordarea de ajutor și sprijin pentru conștientizare și reintegrare socială, prin intermediul Serviciului de probațiune.

O altă formă de protecție reglementată de legiuitor este aceea care stabilește în sarcina polițistului care emite ordinul de protecție în mod provizoriu, cât și în sarcina instanței, în cazul în care s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, să asigure de îndată informarea și orientarea, la cererea sa, către centrele rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte.

De asemenea, instanța poate dispune și obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie și poate recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară, în condițiile Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată.

În cazul în care agresorul este consumator de substanțe psihoactive, instanța poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea într-un program de asistență a persoanelor consumatoare de droguri, conform art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Linkuri utile:

formular de cerere pentru emiterea ordinului de protecție.

Nota bene:

informațiile de mai sus sunt simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat. Astfel, nu au fost prezentate situațiile particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus; pentru asta s-au scris tratate de drept.

Considerați acest text ca fiind unul cu titlu informativ și general! Autoarea nu este responsabilă, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile prezentate. Consultați în mod direct un avocat ordin de protectie înainte de a lua orice decizie cu privire la speța Dvs.

articol scris de Magdalena TĂTARU, av.