Blog

Semnătura electronică reprezintă un ansamblu de date în format electronic, atașate sau asociate logic cu alte date electronice, care servesc ca metodă de identificare a semnatarului și de atestare a integrității documentului. Reglementată la nivel european prin Regulamentul eIDAS, semnătura electronică, în special cea calificată, în anumite condiții, are aceeași valoare juridică ca și semnătura olografă, de mână.

Digitalizarea relațiilor juridice a făcut ca semnătura electronică să devină un instrument uzual în practică: contracte, declarații, consimțăminte, documente interne, acte în relația cu partenerii contractuali sau cu autoritățile.

Cu toate acestea, nu orice semnătură electronică are aceeași valoare juridică, iar alegerea tipului de semnătură electronică este esențială pentru validitatea actului juridic.

Care este cadrul legislativ aplicabil semnăturii electronice?

Utilizarea semnăturii electronice este reglementată în prezent de:

• Regulamentul (UE) nr. 910/2014 (eIDAS) – aplicabil direct în toate statele membre;
• Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere.

Legea nr. 214/2024 a abrogat Legea nr. 455/2001 și a clarificat terminologia utilizată anterior, aliniind dreptul intern la standardele europene.

Astfel, noțiunile de „semnătură electronică extinsă” și „semnătură electronică extinsă bazată pe certificat calificat” sunt înlocuite, în mod corect, cu semnătura electronică avansată și semnătura electronică calificată.

Potrivit definiției legale, semnătura electronică reprezintă date în format electronic, atașate sau asociate logic cu alte date electronice și utilizate de semnatar pentru a semna.

Ce tipuri de semnătură electronică există?

Legislația distinge trei tipuri de semnătură electronică, diferențiate în funcție de nivelul de securitate și de efectele juridice produse.

i. Semnătura electronică simplă

Semnătura electronică simplă este forma cea mai rudimentară și mai vulnerabilă de semnătură electronică.

Exemple:

• numele tastat într-un e-mail;
• semnătura scanată;
• semnătura desenată pe telefon sau tabletă;
• semnătura biometrică (în forma sa uzuală).

Această semnătură electronică:

• nu identifică în mod cert semnatarul;
• nu protejează documentul împotriva modificărilor;
• este ușor contestabilă;
• are o valoare juridică redusă.

ii. Semnătura electronică avansată

Semnătura electronică avansată este definită la art. 26 din Regulamentul eIDAS și trebuie să îndeplinească cumulativ patru condiții:

  1.         să fie legată exclusiv de semnatar;

  2.        să permită identificarea semnatarului;

  3.        să fie creată sub controlul exclusiv al acestuia;

  4.        să permită detectarea oricărei modificări ulterioare a documentului.

Exemple frecvente: documente semnate prin platforme precum DocuSign, Adobe Acrobat Sign etc.

Această semnătură electronică are un nivel mediu de încredere și este frecvent utilizată în raporturile dintre profesioniști.

iii. Semnătura electronică calificată

Semnătura electronică calificată este cea mai sigură formă de semnătură electronică.

Aceasta:

• este o semnătură electronică avansată;
• se bazează pe un certificat calificat;
• este creată cu ajutorul unui dispozitiv calificat;
• este emisă de un prestator de servicii de încredere autorizat (ex.: CertSign, Trans Sped).

Semnătura electronică calificată este echivalentă, din punct de vedere juridic, în toate cazurile, cu semnătura olografă.

Ce efecte juridice produce semnătura electronică?

Depinde de felul semnăturii electronice utilizate.

i. Semnătura electronică calificată

Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată:

• produce aceleași efecte juridice ca semnătura olografă;
  • este asimilat unui înscris sub semnătură privată;
  • nu poate fi refuzat ca probă doar pentru că este în format electronic.

ii. Semnătura electronică avansată

Semnătura electronică avansată produce efecte echivalente semnăturii olografe doar în anumite situații, precum:

• utilizarea unui certificat emis de o autoritate sau prestator calificat;
  • recunoașterea documentului de către partea căreia i se opune;
  • acordul expres al părților privind valoarea juridică a acestei semnături electronice.

În lipsa acestor condiții, semnătura electronică avansată rămâne contestabilă.

iii. Semnătura electronică simplă

Semnătura electronică simplă produce efecte juridice limitate și doar punctual, de exemplu:

• pentru acte cu valoare sub jumătate din salariul minim brut;
  • dacă documentul este recunoscut și executat;
  • între profesioniști, cu acord expres prealabil.

În relația profesionist–consumator, utilizarea exclusivă a semnăturii electronice simple este riscantă.

Ce se întâmplă când forma scrisă este cerută de lege?

i. drept condiție de validitate

Atunci când forma scrisă este cerută ad validitatem, documentul electronic

Semnătura electronică simplă NU este suficientă.

ii. drept condiție de probă

Când forma scrisă este cerută doar pentru dovedirea actului, pot fi utilizate, în anumite condiții, toate cele trei tipuri de semnătură electronică, însă analiza trebuie făcută de la caz la caz.

Ce este semnătura biometrică?

Semnătura biometrică nu are o definiție legală distinctă.

Ea constă în semnarea olografă a unui document electronic printr-un dispozitiv care captează date precum presiunea, viteza sau unghiul scrierii.

În forma sa obișnuită:

• semnătura biometrică este asimilată unei semnături electronice simple;
  • nu oferă garanții suficiente de identificare;
  • implică prelucrarea datelor biometrice, protejate strict de GDPR.

Doar dacă sistemul tehnic îndeplinește toate condițiile legale ale semnăturii electronice avansate, aceasta ar putea fi asimilată unei astfel de semnături electronice.

Semnătura electronică – unde scrie?

Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale şi prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea
 

„ARTICOLUL 2 – Definiţii 

(1) Definiţiile din prezentul articol completează definiţiile prevăzute la art. 3 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014.

(2) În sensul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) înscrisul în formă electronică – conţinut creat şi utilizat în formă electronică, asimilat documentului electronic;

b) semnătura electronică simplă – o semnătură electronică ale cărei elemente nu îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o semnătură electronică avansată conform art. 26 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014;

c) sistem electronic închis – o platformă electronică utilizată de un set definit de participanţi, din cadrul aceleiaşi entităţi sau stabiliţi de către aceasta, ale cărei procese nu au niciun efect direct asupra terţilor şi cu care nu se poate interacţiona în mod direct din afara entităţii în care sistemul este implementat, utilizată pentru procedurile interne ale entităţii, pentru serviciile prestate de entitate clienţilor săi sau în orice alte scopuri similare.

CAPITOLUL II Regimul juridic al semnăturilor electronice 

ARTICOLUL 3 – Efecte juridice generale 

(1) Toate tipurile de semnătură electronică prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau în prezenta lege produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată.

(2) Actul juridic în format electronic, semnat cu tipul de semnătură electronică prevăzut de lege sau cu semnătura electronică calificată, produce aceleaşi efecte juridice ca acelaşi act juridic în format letric.

(3) Valabilitatea semnăturii electronice se verifică în raport cu condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească la momentul semnării documentului electronic, iar expirarea valabilităţii certificatului în baza căruia a fost aplicată semnătura nu afectează valabilitatea sau efectele documentului semnat. Prevederile prezentului alineat sunt valabile şi în cazul semnăturilor electronice avansate care nu se bazează pe un certificat pentru semnătură electronică, ci folosesc alte tehnologii.

(4) Perioada maximă de valabilitate a certificatului pentru semnătura electronică avansată se stabileşte de emitentul certificatului pentru o perioadă de maximum 2 ani. Autoritatea de supraveghere şi reglementare în domeniu este responsabilă pentru stabilirea perioadelor de valabilitate în cazul semnăturilor electronice avansate care nu se bazează pe un certificat pentru semnătură electronică, ci folosesc alte tehnologii.

(5) Prin excepţie de la alin. (4), certificatul pentru semnătură electronică avansată emis conform legii de către Ministerul Afacerilor Interne şi înscris pe cartea electronică de identitate este valabil pentru o perioadă de maximum 5 ani.

(6) Înscrisurile în formă electronică, reglementate potrivit art. 267 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt asimilate documentelor electronice, astfel cum acestea sunt definite de Regulamentul (UE) nr. 910/2014.

ARTICOLUL 41 – Efecte juridice în funcţie de tipul de semnătură electronică 

(1) Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică calificată este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, în condiţiile art. 25 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014. Semnătura electronică calificată produce aceleaşi efecte juridice ca semnătura olografă.

(2) Documentul electronic emis de către o autoritate sau o instituţie publică sau de către o persoană în exercitarea şi în limitele atribuţiilor sale de putere publică, semnat cu o semnătură electronică calificată sau care are aplicat un sigiliu electronic calificat este asimilat unui înscris autentic.

(3) În cazul în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de validitate a unui act juridic, documentul electronic îndeplineşte această cerinţă dacă a fost semnat cu o semnătură electronică calificată sau cu o semnătură electronică avansată care, în condiţiile prezentei legi, produce aceleaşi efecte precum semnătura olografă.

(4) În cazul în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de probă a unui act juridic, documentul electronic îndeplineşte această cerinţă dacă a fost semnat cu o semnătură electronică calificată, o semnătură electronică avansată sau cu o semnătură electronică simplă în condiţiile alin. (9).

(5) Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată produce aceleaşi efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă, în oricare dintre următoarele cazuri:

a) actul juridic a fost semnat cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituţie publică din România sau de un prestator de servicii de încredere calificat;

b) documentul electronic este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoaşterea putând să rezulte şi din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică avansată, a obligaţiilor care s-au născut din documentul electronic;

c) părţile au agreat în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, faptul că vor conferi semnăturii electronice avansate efectele juridice ale semnăturii olografe. Părţile confirmă prin acelaşi act faptul că au înţeles riscurile şi sarcina probei privind semnătura electronică avansată. În cazul raporturilor juridice în care ambele părţi sunt profesionişti în sensul art. 3 alin. (2)

 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înscrisul distinct se poate semna şi cu semnătură electronică avansată.

(6) Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată, emis de o persoană juridică de drept privat, şi utilizată într-un sistem închis produce în acel sistem închis aceleaşi efecte juridice ca şi un înscris semnat cu o semnătură olografă.

(7)  În interacţiunea dintre utilizatorii unui sistem electronic închis, membrii sistemului pot agrea valoarea şi efectele juridice pentru orice tip de semnătură electronică.

(8) Prevederile alin. (7) sunt aplicabile pentru orice sistem electronic în care toţi participanţii sunt identificaţi cu un nivel de asigurare ridicat sau substanţial, în conformitate cu punctele 2.1.2 şi 2.1.3 din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1.502 al Comisiei din 8 septembrie 2015 de stabilire a unor specificaţii şi proceduri tehnice minime pentru nivelurile de asigurare a încrederii ale mijloacelor de identificare electronică în temeiul art. 8 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului

privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă. Aceste sisteme electronice sunt supuse unui proces de auditare, care va trebui repetat cel puţin o dată la doi ani şi care vizează cel puţin securitatea datelor şi garantarea trasabilităţii tuturor acţiunilor utilizatorilor din sistem ce vizează autentificarea şi semnarea electronică. Prin ordinul prevăzut la art. 10 alin (4) se vor stabili obiectivele concrete ale procesului de auditare şi procedura prin care autoritatea de supraveghere şi control în domeniu menţine evidenţa acestor audituri.

(9) Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă produce aceleaşi efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă, în oricare dintre următoarele cazuri:

a) în cazul actelor patrimoniale evaluabile în bani, cu o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie la data semnării actului;

b) înscrisul semnat cu o semnătură electronică simplă este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoaşterea putând să rezulte şi din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică simplă, a obligaţiilor care s-au născut din înscrisul în formă electronică;

c) în cazul în care ambele părţi sunt profesionişti în sensul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acestea au agreat în mod expres, printr-un înscris semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, că vor conferi semnăturii electronice simple efectele juridice ale semnăturii olografe. Părţile confirmă prin acelaşi act că au înţeles riscurile şi sarcina probei privind semnătura electronică simplă.

(10) În sensul art. 309 alin (2) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actele juridice în care una dintre părţi este profesionist pot fi probate şi fără a exista un înscris în formă electronică semnat. În cazul în care se încheie un înscris în formă electronică, proba acestuia poate fi făcută prin orice tip de semnătură electronică aplicată pe acesta.

(11) Dacă legea impune încheierea unui act juridic prin înscris autentic, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 287/2009 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este necesară autentificarea potrivit dispoziţiilor legale aplicabile, dispoziţiile prezentei legi nefiind aplicabile în acest caz.

ARTICOLUL 5 – Recunoaşterea documentului care poartă semnătura electronică 

(1) În cazul nerecunoaşterii sau al contestării semnăturii electronice calificate sau a sigiliului electronic calificat, verificarea validităţii va fi efectuată de către instanţa de judecată. Sarcina probei cu privire la încălcarea condiţiilor legale şi tehnice aferente semnăturii electronice calificate sau a sigiliului electronic calificat aparţine celui care le contestă.

(2) În cazul în care una dintre părţi nu recunoaşte sau contestă semnătura electronică avansată, semnătura electronică simplă ori sigiliul electronic avansat aplicat(ă) unui document electronic, verificarea validităţii se realizează prin una dintre următoarele modalităţi:

a) prin metode de validare disponibile public, validate de autoritatea de supraveghere şi reglementare în domeniu;

b) de către emitentul semnăturii electronice avansate sau al sigiliului electronic avansat, în condiţiile prevăzute la art. 11 alin. (2);

c) printr-o expertiză tehnică de specialitate, dacă verificarea validităţii nu se poate realiza prin modalităţile prevăzute la lit. a) sau b) sau în cazul semnăturii simple, cu celelalte mijloace de probă, în condiţiile Legii nr. 134/2010 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) În cazul în care una dintre părţi nu recunoaşte sau contestă semnătura electronică simplă sau avansată, sarcina probei îndeplinirii condiţiilor legale şi tehnice aferente aparţine celui care invocă validitatea semnăturii.

(4) Un document semnat cu o semnătură electronică de orice tip, care în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi nu are valoare de semnătură olografă, va putea fi considerat început de dovadă scrisă.

ARTICOLUL 6 – Sistemele electronice închise 

(1) În cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi al persoanelor juridice de drept privat se pot defini sisteme electronice închise în care utilizarea semnăturii electronice şi a sigiliului electronic se face în conformitate cu legislaţia în vigoare şi pe baza unor reglementări proprii.

(2) Pentru sistemele electronice închise gestionate de către instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, acestea pot emite certificate calificate care urmează a fi folosite pentru nevoile proprii sau ale unui set definit de participanţi, în baza acordurilor încheiate, şi ale căror sisteme de generare, evidenţă şi distribuţie fac parte din sisteme informatice sau sisteme informatice şi de comunicaţii acreditate în conformitate cu legislaţia privind nivelul de clasificare al informaţiei protejate.

(3) Semnătura electronică şi sigiliul electronic urmează regimul juridic general, în cazul în care sunt utilizate în interacţiunea cu persoane fizice şi juridice din exteriorul sistemului electronic închis.

(4) Schimbul de documente electronice între autorităţile şi instituţiile publice, care nu implică interacţiunea cu persoanele fizice sau juridice de drept privat, este reglementat în alin. (1).

Nota bene:

cu privire la articolul despre semnatura electronica
considerați acest material ca fiind unul cu titlu informativ și general!

Informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat, astfel, nu au fost prezentate toate situațiile particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus; pentru asta s-au scris tratate de drept!

Materialul este actualizat la momentul publicării; legislația poate suferi modificări, drept care vă revine Dvs. să verificați cu atenție acest aspect!

Autoarea nu este responsabilă, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus.

Consultați în mod direct un avocat înainte de a lua orice decizie cu privire la speța Dvs.!

SURSA FOTO 

interior: pagina de Facebook a 

Cabinetului de Avocat Geanina DRIAN

copertă: pixabay.com