Blog

Schimbarea numelui pe cale administrativă (2025)

Schimbarea numelui pe cale administrativă

poate interveni, cel mai adesea, fie ca urmare a căsătoriei, când unul dintre soți ia numele celuilalt ori își reunesc numele, fie ca urmare a schimbării lui pe cale administrativă.

În cele ce urmează, vom face o analiză punctuală a cazului în care se dorește schimbarea numelui pe cale administrativă, prin evidențierea situațiilor în care poate interveni o astfel de modificare, precum și procedurii de urmat.

Când îmi pot schimba numele pe cale administrativă?

În ceea ce privește schimbare numelui pe cale administrativă, Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, prevede, în conținutul art. 41^1, faptul că

cetățenii români pot obține schimbarea pe cale administrativă a numele de familie și a prenumelui

sau numai a unuia dintre acestea numai pentru motive temeinice.

Această condiție, de schimbare numai pentru motive temeinice, a fost instituită pentru menținerea unui climat de stabilitate și securitate în raporturile dintre persoanele fizice, precum și între acestea și instituțiile statului.

Notă: schimbarea numelui pe cale administrativă nu te scapă de datorii, dacă te-ai gândit vreun moment la asta!

Care sunt motivele temeinice care pot determina schimbarea numelui?

Legea prevede și califică drept motive temeinice în baza cărora o persoană poate solicita schimbarea numelui următoarele:

a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;

b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;

c) când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;

d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte și dorește simplificarea acestuia;

e) când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume și dorește adăugarea acestuia la prenumele inițial, cu respectarea dispozițiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele;

f) când persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc;

g) când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere sau purtat anterior;

h) când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor, cu respectarea dispozițiilor art. 41^4 ;

i) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei;

j) când unul dintre soți sau ambii dorește/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu respectarea dispozițiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată , cu modificările ulterioare, și cu consimțământul celuilalt soț, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;

k) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nașterii, în formele prevăzute la art. 416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată , cu modificările ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviințat și purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;

l) când prenumele purtat este specific sexului opus;

m) când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească și solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;

n) când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate și nu are act administrativ străin, făcând dovada cu privire la aceasta cu pașaportul/actul de identitate emis de autoritățile străine;

o) alte cazuri temeinic justificate.

schimbarea numelui schimbare nume schimbarea numelui pe cale administrativa

Mai sunt și alte motivele temeinice care pot determina schimbarea numelui?

Răspunsul este afirmativ.

Sunt considerate temeinice și următoarele motive în vedere schimbării numelui:

a) când persoana în cauză a adoptat minori și dorește ca aceștia să poarte un alt prenume;

b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, iar soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere;

c) când în urma divorțului un fost soț revine la numele de familie purtat anterior și care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorț, și dorește să poarte numele dobândit la naștere;

d) când în urma divorțului un fost soț păstrează numele de familie purtat în căsătorie și dorește un nume purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naștere;

e) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți celălalt soț se recăsătorește și, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta dorește să poarte numele de familie dobândit la naștere;

f) când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii, cu consimțământul fostului soț, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;

g) când părinții au divorțat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei solicită pentru copil să poarte același nume de familie cu el;

h) când s-a desfăcut adopția unei persoane căsătorite care are copii minori și în urma desfacerii adopției persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopție și dorește schimbarea numelui de familie al copilului/copiilor pentru a purta nume de familie comun;

i) când unul dintre soți, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soț, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției și celălalt soț dorește să poarte nume de familie comun cu acesta;

j) când părintele căruia i-a fost încredințat un minor în urma divorțului solicită ca acesta să-i poarte numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimțământul soțului și al celuilalt părinte al minorului, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă.

Unde se depune cererea pentru schimbarea numelui?

Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă depune cerere, personal sau prin împuternicit cu procură specială, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază teritorială își are domiciliul sau a avut ultimul domiciliu, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate.

Cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România depun cererea la Direcția Publică de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București.

Ce acte se atașează la cererea pentru schimbarea numelui?

Cererea pentru schimbarea numelui trebuie să fie motivată prin unul dintre cazurile prevăzute la art. 41^1 alin. (2) și (3) și să fie însoțită de următoarele acte:

a) actul de identitate și certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui, în original; originalul documentelor se fotocopiază și se restituie acesteia;

b) un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit  41^7 , extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an, în original sau, dacă există mijloace informatice de verificare a autenticității acestuia, se poate prezenta un exemplar al acestuia emis de pe exemplarul original;

c) dacă este cazul, consimțământul persoanei al cărei nume se solicită a fi purtat, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;

d) dacă este cazul, încuviințarea instanței de tutelă, în cazurile prevăzute de  41^4;

e) pentru solicitanții care au împlinit vârsta de 14 ani, certificat de cazier judiciar;

f) orice alte documente pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale;

g) procură specială și copia actului de identitate al împuternicitului, în cazul în care schimbarea numelui este solicitată prin împuternicit cu procură specială;

h) împuternicirea avocațială, legitimația de avocat, vizată la zi, precum și actul de identitate al avocatului, în cazul în care schimbarea numelui este solicitată prin avocat.

Schimbarea numelui minorului – cum se procedează?

Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinți sau, cu încuviințarea instanței de tutelă, de către tutore.

Dacă părinții nu se înțeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotărî instanța de tutelă.

Când cererea de schimbare a numelui minorului este făcută de către unul dintre părinți, este necesar acordul celuilalt părinte, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de stare civilă. Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicție ori este declarat mort sau decăzut din exercițiul drepturilor părintești.

În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată și de acesta.

În cazul în care părinții copilului sunt decedați, necunoscuți, puși sub interdicție, dispăruți, decăzuți din drepturile părintești ori declarați judecătorește morți și nu a fost instituită tutela, cererea de schimbare a numelui minorului se face de către structura publică specializată pentru protecția copilului din subordinea consiliului județean ori a consiliului local/al sectorului municipiului București.

Care sunt efectele schimbării numelui părintelui/părinților cu privire la copii?

Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odată cu schimbarea numelui de familie al unuia dintre părinți sau ulterior, pentru motive temeinice, cu respectarea dispozițiilor art. 41^4 .

În situația în care ambii părinți solicită schimbarea numelui de familie, schimbarea numelui de familie al minorului este obligatorie și se realizează din oficiu. Prin excepție de la această situație, schimbarea numelui de familie a minorului care a împlinit vârsta de 14 ani se realizează numai cu consimțământul acestuia.

 

schimbarea numelui schimbare nume schimbarea numelui pe cale administrativa

Schimbarea numelui unui soț atrage schimbarea numelui celuilalt soț?

Răspunsul la această întrebare este negativ.

Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soți nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt soț.

Îmi pot schimba numele dacă am suferit condamnări penale?

Și răspunsul la această întrebare este negativ.

Schimbarea numelui nu poate interveni dacă împotriva solicitantului a fost dispusă, în condițiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, o măsură de limitare a exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate, pe durata existenței unei astfel de măsuri sau dacă în ultimii 5 ani solicitantul a fost condamnat, pentru fapte săvârșite cu intenție sau dacă a fost expulzat sau returnat din țările cu care România a încheiat acorduri în acest sens.

Care este procedura pentru schimbarea numelui?

Pentru schimbarea numelui se parcurg următorii pași:

  1. cererea de schimbare a numelui se publică, în extras, în Monitorul Oficial al României, partea a III-a, prin grija solicitantului (există și unele excepții care pot fi identificate în art. 41^7 din lege);
  2. în situația în care dosarul este incomplet ori soluționarea acestuia necesită aplicarea unei alte proceduri, precum și în situația prevăzută la  41^8 , serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale care a primit cererea privind schimbarea numelui de familie și/sau prenumelui comunică în scris motivele pentru care cererea nu poate fi admisă;
  3. dacă cererea este motivată prin unul dintre cazurile prevăzute la  41^1 alin. (2) și (3) , serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale întocmește un referat, semnat de șeful serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/ ofițerul de stare civilă, care cuprinde date referitoare la statutul civil al persoanei, proveniența numelui actual și a celui solicitat, rezultatul verificărilor efectuate în Registrul național de evidență a persoanelor, precum și propuneri asupra oportunității aprobării sau respingerii cererii;
  4. cererea de schimbare a numelui, împreună cu toate actele prevăzute la  41^3 alin. (2), referatul prevăzut la art. 41^9 alin. (2) și rezultatul verificărilor prevăzute la art. 41^9 alin. (5) și, dacă este cazul, cu opozițiile, se trimite spre soluționare serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B.;
  5. Serviciul public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B. verifică dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de prezenta lege și, după analizarea temeiniciei cererii, precum și a opozițiilor făcute, propune, motivat, președintelui consiliului județean, respectiv primarului general al municipiului București, emiterea dispoziției de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui;
  6. dispoziția se emite în termen de 30 de zile de la primirea documentelor
  7. dispoziția de admitere a cererii de schimbare a numelui se emite în cinci exemplare, iar dispoziția de respingere a cererii de schimbare a numelui se emite în două exemplare. La cererea solicitantului se poate elibera dispoziție electronică de schimbare a numelui.

De când produce efecte juridice schimbarea numelui?

Dispoziția de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data înmânării acesteia titularului. De la această dată solicitantul va purta numai numele dobândit prin dispoziția de schimbare a numelui.

Dacă în termen de 90 de zile de la data transmiterii informării potrivit alin. (1) solicitantul nu se prezintă la sediul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăriei pentru a i se înmâna dispoziția, în original, aceasta se restituie emitentului, care o clasează la dosarul de schimbare de nume.

Până la întocmirea noii cărți de identitate, dovada schimbării numelui se face cu dispoziția de admitere a schimbării numelui și cu noul certificat de stare civilă eliberat de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/primărie pe baza dispoziției de admitere a schimbării numelui.

Cerere de schimbare a numelui a fost respinsă, pot face o nouă cerere?

Legea prevede că persoana căreia i s-a respins cererea de schimbare a numelui poate face o nouă cerere dacă în susținerea acesteia au intervenit motive noi.

Dacă cererea de schimbare a numelui a fost respinsă ca urmare a admiterii unei opoziții, se poate face o nouă cerere, în cazul în care se solicită același nume, numai după încetarea cauzelor care au determinat admiterea opoziției.

Pot ataca dispoziția de respingere a cererii privind schimbarea numelui?

Da, dispoziția de respingere a cererii privind schimbarea numelui se comunică solicitantului de către serviciul public comunitar județean de evidență a persoanelor/ D.G.E.P.M.B., în termen de 10 zile de la emitere.

De la momentul comunicării, solicitantul are la dispoziție un termen general de 45 de zile pentru a se adresa tribunalului, dacă apreciază că drepturile și interesele sale au fost vătămate.

Care sunt costurile pentru schimbarea numelui?

În ceea ce privește costurile pentru schimbarea numelui, acestea presupun:

  • taxa de publicare în Monitorul Oficial al României a extrasului din cerere (care este, de regulă, 120 lei);
  • taxa de prelucrare a dosarului, care diferă în funcție de fiecare județ în parte, fiind stabilită prin dispoziția prefectului respectivului județ;
  • dacă veți angaja un avocat, se va adăuga și onorariul acestuia;
  • dacă veți avea acte de tradus/legalizat/etc, veți suporta și aceste costuri;
  • orice declarații notariale necesare, presupun, de asemenea, costuri.

 

schimbarea numelui schimbare nume

În ce legi scrie despre schimbarea numelui?

În principal, în Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă.

Articolul 41^1

(1) Cetățenii români pot obține, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie și a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în condițiile prezentei legi.

(2) Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;

b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;

c) când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;

d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte și dorește simplificarea acestuia;

e) când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume și dorește adăugarea acestuia la prenumele inițial, cu respectarea dispozițiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele;

f) când persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc;

g) când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere sau purtat anterior;

h) când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor, cu respectarea dispozițiilor  41^4 ;

i) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei;

j) când unul dintre soți sau ambii dorește/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu respectarea dispozițiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată , cu modificările ulterioare, și cu consimțământul celuilalt soț, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;

k) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nașterii, în formele prevăzute la art. 416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată , cu modificările ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviințat și purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;

l) când prenumele purtat este specific sexului opus;

m) când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească și solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;

n) când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate și nu are act administrativ străin, făcând dovada cu privire la aceasta cu pașaportul/actul de identitate emis de autoritățile străine;

o) alte cazuri temeinic justificate.

(3) Sunt de asemenea considerate justificate și cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când persoana în cauză a adoptat minori și dorește ca aceștia să poarte un alt prenume;

b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, iar soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere;

c) când în urma divorțului un fost soț revine la numele de familie purtat anterior și care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorț, și dorește să poarte numele dobândit la naștere;

d) când în urma divorțului un fost soț păstrează numele de familie purtat în căsătorie și dorește un nume purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naștere;

e) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți celălalt soț se recăsătorește și, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta dorește să poarte numele de familie dobândit la naștere;

f) când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii, cu consimțământul fostului soț, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;

g) când părinții au divorțat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei solicită pentru copil să poarte același nume de familie cu el;

h) când s-a desfăcut adopția unei persoane căsătorite care are copii minori și în urma desfacerii adopției persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopție și dorește schimbarea numelui de familie al copilului/copiilor pentru a purta nume de familie comun;

i) când unul dintre soți, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soț, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției și celălalt soț dorește să poarte nume de familie comun cu acesta;

j) când părintele căruia i-a fost încredințat un minor în urma divorțului solicită ca acesta să-i poarte numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimțământul soțului și al celuilalt părinte al minorului, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă.

Articolul 41^3

(1) Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă depune cerere, personal sau prin împuternicit cu procură specială, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, la primăria unității administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază teritorială își are domiciliul sau a avut ultimul domiciliu, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate. Cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România depun cererea la Direcția Publică de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București.

(2) Cererea de schimbare a numelui trebuie să fie motivată prin unul dintre cazurile prevăzute la art. 41^1 alin. (2) și (3) și să fie însoțită de următoarele acte:

a) actul de identitate și certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui, în original; originalul documentelor se fotocopiază și se restituie acesteia;

b) un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit  41^7 , extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an, în original sau, dacă există mijloace informatice de verificare a autenticității acestuia, se poate prezenta un exemplar al acestuia emis de pe exemplarul original;

c) dacă este cazul, consimțământul persoanei al cărei nume se solicită a fi purtat, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;

d) dacă este cazul, încuviințarea instanței de tutelă, în cazurile prevăzute de  41^4 ;

e) pentru solicitanții care au împlinit vârsta de 14 ani, certificat de cazier judiciar;

f) orice alte documente pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale;

g) procură specială și copia actului de identitate al împuternicitului, în cazul în care schimbarea numelui este solicitată prin împuternicit cu procură specială;

h) împuternicirea avocațială, legitimația de avocat, vizată la zi, precum și actul de identitate al avocatului, în cazul în care schimbarea numelui este solicitată prin avocat.

Articolul 41^4

(1) Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinți sau, cu încuviințarea instanței de tutelă, de către tutore. Dacă părinții nu se înțeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotărî instanța de tutelă.

(2) Când cererea de schimbare a numelui minorului este făcută de către unul dintre părinți, este necesar acordul celuilalt părinte, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de stare civilă. Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicție ori este declarat mort sau decăzut din exercițiul drepturilor părintești.

(3) În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată și de acesta.

(4) Pentru persoana pusă sub interdicție, cererea de schimbare a numelui se face de către tutore, cu încuviințarea instanței de tutelă.(5) În cazul în care părinții copilului sunt decedați, necunoscuți, puși sub interdicție, dispăruți, decăzuți din drepturile părintești ori declarați judecătorește morți și nu a fost instituită tutela, cererea de schimbare a numelui minorului se face de către structura publică specializată pentru protecția copilului din subordinea consiliului județean ori a consiliului local/al sectorului municipiului București.

Articolul 41^5

(1) Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odată cu schimbarea numelui de familie al unuia dintre părinți sau ulterior, pentru motive temeinice, cu respectarea dispozițiilor art. 41^4 .

(2) În situația în care ambii părinți solicită schimbarea numelui de familie, schimbarea numelui de familie al minorului este obligatorie și se realizează din oficiu.

(3) Prin excepție de la dispozițiile alin. (2) , schimbarea numelui de familie a minorului care a împlinit vârsta de 14 ani se realizează numai cu consimțământul acestuia.

(4) Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.

Articolul 41^6

Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soți nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt soț.

Articolul 41^7

(1) Cererea de schimbare a numelui se publică, în extras, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, prin grija solicitantului.

(2) Cererea de schimbare a numelui întemeiată în baza dispozițiilor art. 41^1 alin. (2) lit. c) este exceptată de la publicare. Cererea de schimbare a numelui format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod poate fi exceptată de la publicare, cu aprobarea șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.

Articolul 41^8

Schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui nu se admite dacă împotriva solicitantului a fost dispusă în condițiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, o măsură de limitare a exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate, pe durata existenței unei astfel de măsuri sau dacă în ultimii 5 ani solicitantul a fost:a) condamnat, pentru fapte săvârșite cu intenție;b) expulzat sau returnat din țările cu care România a încheiat acorduri în acest sens.

Nota bene

cu privire la articolul despre schimbarea numelui:

Considerați acest material ca fiind unul cu titlu informativ și general!

Informațiile de mai sus sunt mult simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat. Astfel, nu au fost prezentate toate situațiile particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus; pentru asta s-au scris tratate de drept.

Materialul este actualizat la momentul publicării; legislația poate suferi modificări, drept care vă revine Dvs. să verificați cu atenție acest aspect!

Autorul nu este responsabil, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile de mai sus.

Consultați în mod direct un avocat înainte de a lua orice decizie cu privire la speța Dvs.!

 

articol scris de 

Alexandru AGAVRILOAIE, av.

avocat DRIAN

SURSA FOTO 

interior: pagina de Facebook a 

Cabinetului de Avocat geanina DRIAN

copertă:  pixabay.com

copertă: pixabay.com

Loading

Avocat Geanina Drian - Iasi
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.