Blog

Medierea – o soluție avantajoasă.

Un avocat cu experiență poate oferi serviciul de asistență la mediere motivat de cunoștințele juridice pe care le stăpânește îndeaproape. Acest serviciu reprezintă, în termeni comuni, o negociere între două sau mai multe părți, arbitrată de un specialist numit mediator și asistată de un avocat.

1. Ce este medierea?

O modalitate alternativă de soluționare a conflictelor, pe cale amiabilă și în afara instanțelor de judecată.

În mediere, părțile decid pentru ele cu ajutorul unei persoane specializate, autorizată ca mediator.

Mediatorul este cel care, în condiții de neutralitate, imparțialitate si confidențialitate, facilitează ajungerea la un acord.

 

2. Cât costă medierea?

Răspunsul cinstit este că nu știm.

Și asta pentru că nu există praguri minime sau maxime pentru onorariile mediatorilor.

În plus, există spețe mai simple și altele mai complicate, care necesită mai multă muncă.

Fiecare specialist își stabilește în mod liber onorariul.

În orice caz, medierea, conform experienței practice, implică mai puține costuri decât procedura judecătorească. Și asta întrucât:

  • nu se percepe taxă de timbru fixă sau în cotă procentuală raportată la valoarea obiectului cererii;
  • cheltuielile cu procedura medierii, în cele mai multe cazuri, se vor împărți între părți.

Răspunsul este, în orice caz, la un telefon distanță: contactați direct un mediator din Iași și puteți primi o estimare realistă adaptată situației Dvs.

 

3. Cine plătește medierea?

Farmecul medierii este libera înțelegere.

Conform Legii nr. 192/2006, părțile pot decide în mod neîngrădit asupra cotei procentuale pe care o achită fiecare dintre ele.

Dacă însă nu a fost stabilită nicio înțelegere în privința cheltuielilor, părțile vor suporta costurile medierii în mod egal.

 

4. Cât durează medierea?

Pe lângă alte avantaje ale medierii, durata scurtă a procedurii, este unul dintre cele mai importante.

Însă nici la această întrebare nu există un răspuns general valabil. Astfel, durata medierii depinde de următoarele:

  •     disponibilitatea de colaborare;
  •     numărul părților cu interese contrare implicate în procedură;
  •     obiectul procedurii de mediere și miza acesteia;
  •     voința reală a părților.

Există posibilitatea ca aceasta să dureze doar o ședință, atunci când cealaltă parte răspunde la convocare, se prezintă și părțile cad de acord la prima întâlnire.

Sau poate fi nevoie de mai multe ședințe până când cei implicați ajung la un acord.

Dar exista și posibilitatea ca procedura medierii să nu poată fi parcursă atunci când partea invitată nu răspunde invitației la mediere sau o refuză.

Trebuie să menționăm însă că în cauzele penale și civile există și o situație particulară, în care medierea nu poate dura mai mult de 3 luni; mai exact, atunci când părțile aleg să încerce medierea în cadrul unui proces deja pe rol.

În această situație, legea stabilește că durată maximă de suspendare a procesului este de 3 luni. Dacă, în termenul amintit, părțile nu prezintă o soluție sau un rezultat al medierii, procesul va fi reluat din oficiu.

 

5. Cum decurge medierea?

Procedura medierii cunoaște mai mulți pași:

  1. etapa informării, prealabilă, obligatorie și gratuită, în care partea sau părțile care s-au prezentat la mediator sunt informate cu privire la procedura medierii.
  2. încheierea contractului de premediere dintre mediator și partea care a contactat mediatorul;
  • în etapa numărul trei, mediatorul va trimite, la solicitarea părții care a inițiat procedura de mediere, o invitație scrisă părții adverse, stabilind un termen de cel mult 15 zile în care medierea poate fi acceptată;
  1. dacă partea care a primit invitația scrisă se prezintă la mediere la termenul fixat, mediatorul o va informa despre avantajele medierii;
  2. ulterior acestui moment se semnează contractul de mediere cu părțile aflate în conflict;
  3. vor avea loc ședințele de mediere, care pot fi comune sau individuale, acest lucru urmând a fi decis de părți.

În aceasta etapă, practic, se negociază și se naște acordul!

  • etapa  finală, în care mediatorul va constata prin proces-verbal de încheiere a procedurii, fie încheierea acordului, fie eșuarea medierii.

Pentru și mai multe detalii, contactați oricând un mediator din Iași care vă poate explica în detaliu implicațiile și caracteristicile fiecărei etape.

 

6. Cine poate apela la mediere?

Oricine este parte într-un conflict și dorește rezolvarea lui.

Nu există condiții speciale pentru a accede la această procedură.

Mai mult, chiar și minorii cu capacitate restrânsă (adică minorii care au împlinit vârsta de 14 ani) pot fi parte în procedura medierii, cu respectarea, desigur, a condiției asistării.

Dacă este însă să ne referim la persoane, atât cele fizice cât și cele juridice pot apela la mediere.

De asemenea, și entitățile fără personalitate juridică pot apela la mediere, deoarece Legea nr. 192/2006 nu exclude participarea lor această procedură.

 

7. Când pot apela la mediere?

Un alt avantaj al procedurii este flexibilitatea; se poate apela la mediere atât înainte de procedura judecătorească cât și în timpul procesului.

Astfel, prin art. 43 din Legea nr. 192/2006 legiuitorul a înțeles să recomande parcurgerea medierii înainte de procedura judecătorească:

„În procesele și cererile în materie civilă și comercială, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, părțile pot încerca soluționarea litigiului prin mediere”.

De asemenea, în conformitate cu Legea nr. 217/2006: „Judecătorul, procurorul, notarul public, avocatul, executorul judecătoresc și consilierul juridic recomandă părților, respectiv părții pe care o reprezintă soluționarea amiabilă a litigiului, respectiv a conflictului, prin procedura medierii, potrivit legii speciale”.

Scopul parcurgerii medierii înainte de a apela la justiția clasică este evident, însă părțile pot lua această decizie și în timpul judecății.

 

8. În ce domenii se poate face mediere?

Regula este că orice tip de conflict poate fi soluționat prin mediere.

Cu titlu de exemplu, enumerăm: conflicte comerciale, civile, penale, de dreptul muncii, cele care țin de protecția consumatorului etc.

Există însă o serie de excepții și prin procedura medierii nu pot fi soluționate conflicte:

  • cu privire la starea sau capacitatea persoanei sau orice alte drepturi de care părțile nu pot dispună;
  • penale care se urmăresc din oficiu și care nu prevăd împăcare părților drept cauză care înlătură răspunderea penală.

Printre acestea se numără: actele de agresiune sexuală (violul) săvârșit asupra minorilor sau de două sau mai multe persoane împreună; infracțiunile împotriva vieții, omorul sau uciderea la cererea victimei; infracțiunile de corupție, darea sau luarea de mită, traficul de influență. În aceste spețe medierea nu poate avea loc. Prevalează interesul public, iar un acord de mediere ar fi lovit de nulitate absolută.

  • divorțul.

Vor putea fi, totuși, supuse medierii conflictele care privesc neînțelegerile cu privire la relațiile matrimoniale sau patrimoniale ale soților, nu însă și cu privire la desfacerea căsătoriei. Desfacerea căsătoriei (divorțul) se realizează doar Judecătorie sau pe cale administrativă, prin Serviciul de Stare Civilă sau la notariat.

Aspecte conexe divorțului, cu privire la domiciliu, păstrarea numelui, partajul bunurilor comune domiciliu, întreținerea sau autoritatea părintească asupra copiilor pot fi mediate.

 

9. Pot face mediere în penal?

Da, dar cu anumite particularități:

  •     medierea se poate desfășura doar în cauze pentru care împăcarea sau retragerea plângerii penale înlătură răspunderea penală; de exemplu: furt sau al vătămări corporale săvârșite de culpă;
  •     autorul faptei trebuie să fi recunoscut fapta, sau în fața organelor penale sau în fața mediatorului.

În cazul în care recunoașterea are loc în fața mediatorului, acesta va consemna recunoașterea în scris.

  •     medierea se va desfășura astfel încât victima să nu se găsească în contact direct cu agresorul.

Rațiunea vizează evitarea expunerii repetate a victimei la retrăirea traumei. Face excepție situația în care victima este de acord să se întâlnească în mod direct cu agresorul.

  •     încheierea acordului să intervină până la citirea actului de sesizare a instanței.

Altfel spus, acordul de mediere poate fi încheiat până la un anumit moment al procesului penal. Mai exact, poate interveni medierea în tot timpul în care dosarul este la parchet (la procuror) și la instanță până la data la care dosarul penal ajunge la judecător și acesta începe judecata.

  •     trebuie asigurat dreptul la avocat (asistență juridică) a ambelor părți, cu obligația pentru mediator de a consemna în procesul-verbal acest aspect;
  •     în cazul încheierii unui acord înainte de începerea procesului penal, fapta nu va mai atrage răspunderea penală;
  •     timpul în care s-a încercat medierea va suspenda termenul pentru introducerea plângerii prealabile;
  •     procesul penal se poate suspenda, dar nu mai mult de trei luni, dacă părțile au decis parcurgerea procedurii de mediere.

 

10. Care sunt avantajele medierii?

Printre cele mai cunoscute avantaje se numără:

  •     costul redus al procedurii;
  •     timpul scurt de soluționare;
  •     confidențialitatea;
  •     posibilitatea de a obține o soluție avantajoasă pentru ambele părți, lucru care crește șansele executării voluntare a obligațiilor asumate;
  •     în cazul în care, totuși, nu are loc executarea voluntară, acordul este titlu executoriu, dacă îi este atestată legalitatea de un avocat sau notar, și va putea fi executat silit;
  •     părțile au înaltă putere de decizie iar decizia este negociată și nu una impusă de un terț (judecător);
  •     posibilitatea de a beneficia -integral sau parțial- de restituirea taxei de timbru plătite, dacă medierea a stins litigiul în timpul procesului.

 

11. Care sunt dezavantajele medierii?

Dintre dezavantaje enumerăm:

  •     existența unor cauze care nu pot fi supuse procedurii de mediere.

De exemplu, infracțiunile de corupție (luarea sau darea de mită, neglijența în serviciu, traficul de influență ), divorțul, etc.

  •     în cauzele care privesc transferul drepturilor de proprietate, acordul de mediere trebuie supus spre aprobare instanței sau spre autentificare notarului public;
  •     în unele cauze acordul de mediere va trebui să facă obiectul verificării instanței; verificare care se va materializa prin emiterea unei hotărâri de expedient.
  •     nu se poate garanta obținerea unei soluții, spre deosebire de procedura judecătorească.

Asta datorită atributului suveran de care dispun părțile, și anume voința lor. Astfel, fie părțile, prin acord, în orice moment al procedurii, pot decide închiderea medierii, fără un rezultat, fie mediatorul poate declara, la fel, în orice moment, că procedura medierii a eșuat, întrucât nu s-a realizat consensul. Ambele cazuri duc la risipă de bani și timp.

  •     acordul de mediere a cărui legalitate nu a fost atestată de un avocat sau notar, nu poate fi titlu executoriu și nu poate fi, pe cale de consecință, executat silit.

Totuși, niciunul dintre aspectele ce țin de necesitatea prezenței unui avocat nu trebuie să fie un impediment deoarece fiecare mediator colaborează cu specialiști și poate asigura cadrul necesar desfășurării medierii în mod optim.

 

12. Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a apela la mediere?

Condiția  bunei-credințe.

Prima condiție și cea mai importantă este condiția bunei-credințe, atât în raporturile cu mediatorul, cât și în relațiile cu partea cu interese contrare.

Buna-credință nu are doar valoarea unui principiu, ci este o obligație legală prevăzută de Codul civil la art. 14:

„Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri”,

iar cine o încalcă poate fi obligat la despăgubiri.

Mai mult, art. 1170 C.Civ.: „Părțile trebuie să acționeze cu bună-credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligație”.

Condiția dreptului de care se poate dispune.

Majoritatea covârșitoare a litigiilor poate fi mediată și asta este cel mai important aspect!

Am amintit și exemplificat mai sus cauzele penale în care medierea nu poate fi, totuși, aplicată. Adică cele care privesc infracțiuni asupra vieții, libertății sexuale, săvârșite în variantă agravată, cele de corupție, și asta întrucât interesul public prevalează în fața celui privat.

Există însă și alte domenii în care legiuitorul a decis că părțile nu pot dispune de anumite drepturi.

În civil este vorba, de exemplu, despre divorț. Legiuitorul consideră că acesta privește starea persoanelor, un drept de care părțile nu pot dispune decât în anumite condiții.

 

13. Cine ia decizia finală?

Părțile sunt cele care decid atât deschiderea procedurii cât și închiderea ei.

Mediatorul nu poate impune părților o soluție.

Mediatorul va facilita însă, prin tehnici si mijloace specifice, prin comunicare eficientă, colaborativă și structurată, luarea unei soluții agreate și acceptate de ambele părți în condiții de neutralitate și imparțialitate.

 

14. Este obligatorie respectarea cordului de mediere?

Acordul este obligatoriu pentru părți, iar în cazul în care acesta este atestat de un avocat sau notar, este și titlu executoriu.

La fel și în cazul în care acesta a fost prezentat spre luare la cunoștință și aprobare instanței sau spre autentificare notarului public.

 

15. Care sunt consecințele nerespectării acordului de mediere?

Cel ce nu execută benevol va putea fi executat silit conform art. 58 din Legea nr. 192/2006: „Acordul de mediere verificat și atestat de către avocații părților, de către notarul public sau de către un avocat sau notar public ales de mediator cu acordul părților este titlu executoriu”.

 

16. Există un mediator bun în Iași?

Da. Ca în orice altă profesie, și în materie de mediere in Iasi există specialiști mai bine sau mai slab pregătiți. Cei din echipa noastră sunt, în primul rând, pasionați de acest domeniu și cred că oamenii au capacitatea de a depăși mai ușor obstacolele prin comunicare mediată. Au, desigur, și o excelentă pregătire teoretică și o bogată experiență practică.

 

17. Ce lege reglementează medierea?

Legea nr. 192/2006.

Concluzionând, apreciem că avantajele medierii înclină în mod cert balanța spre acceptarea acestei metode de rezolvare a conflictelor, care nu de puține ori și-a dovedit utilitatea.

 

avocat Geanina DRIAN - mediere Iasi
avocat Geanina DRIAN – mediere Iasi

Nota bene:

informațiile de mai sus sunt simplificate pentru a fi accesibile unui public neinițiat. Astfel, nu au fost prezentate situațiile particulare ce pot apărea în legătură cu subiectul expus; pentru asta s-au scris tratate de drept.

Considerați acest text ca fiind unul cu titlu informativ și general! Autoarea nu este responsabilă, sub nicio formă, cu privire la modul cum înțelegeți, cum interpretați și cum alegeți să folosiți informațiile prezentate. Consultați în mod direct un avocat sau un mediator înainte de a lua orice decizie cu privire la speța Dvs.

articol scris de Magdalena TĂTARU, av.